Subcomisia de pescuit la crap, din cadrul AGVPS - 02.03.2017

[Vladut Mateianu]

Vad si eu ca nimeni nu ia in calcul faptul ca cei implicati in efectuarea grilei sa fie si remunerati ! Munca doar pe multumiri gasesti mai rar, doar la Orhei momentan... Cum se plateste arbitrajul, balta, etc, asa trebuie platita si comisia care face grilele !

[gor965]

Ptr. cine are rabdare sa citeasca ...

Teoria grilei

Cand vorbim de un concurs pe loturi, diferit fata de un concurs pe echipe individuale, echilibrarea sanselor de castig placa din start de la alcautirea unor grile de standuri pe care concureaza fiecare lot in parte. In cazul loturilor alcatuite standard din 3 echiepe, sunt doua sisteme de alcatuire a unor grile, primul facandu-se pe criteriul zonal iar al doilea pe criteriul valoric. Mai exact, primul criteriu tine cont de pozitionarea standurilor de concurs pe un anumit segment de balta, numit generic -sector. Cel de-al doilea sistem se bazeaza pe catalogarea valorica a tuturor standurilor de pe balta si combinarea lor cate 3 intro grila, lucru ce presupune cunoasterea cat mai exacta a valorii acestora. Ambele sisteme presupun calcule matematice, mai simple in cazul sistemului valoric (unde vom avea cel mai probabil 3 categorii de standuri care se vor combina, respective standuri bune, medii si slabe) ori mai complexe in cazul sistemului zonal, valoarea standurilor fiind data in functie de pozitia fata de capetele de sector. Cu cat e prins intre mai multe standuri fata de capetele stanga-dreapta, cu atat se considera o valoarea mai mica a respectivului stand. Mai exact, standul din mijlocul sectorului e considerat cel mai slab iar capul de sector e considerat cel mai bun. Sitemul zonal la care voi face referire in cele ce urmeaza e folosit de de multi ani la concursurile mondiale motiv ptr. care se foloseste cu succes si in cazul campionatelor nationale. Trebuie specificat faptul ca ptr. aceeasi balta, doua grile facute diferit in functie de cele doua modalitati de configurare pot foarte bine sa fie similare, mai ales in cazul unor balti cu malul in linie si standuri simetrice. Deasemenea, daca se tine cont doar de criteriul zonal, se pot combina in cadrul aceleasi grile mai multe standuri cu valoare intrinseca similara, lucru ce poate cauza dezechilibre in cadrul concursului. Din acest motiv, o grila pe criteriu zonal se poate ajusta in functie de valoarea stiuta a anumitor standuri, insa, echilibrarea acesteia se poate face numai cu inlocuirea de standuri cu pozitie similara in cadrul unui sector. Adica daca intr-o grila vreau sa scot un stand considerat bun si care se afla in mijlocul unui sector, modificarea presupune aducerea in cadrul grilei a unui stand pozitionat similar, dar cotat diferit. E de preferat sa nu se schimbe un stand bun din mijloc cu un stand slab dintr-o margine, ptr. ca in acest caz grila poate sa contina trei standuri pozitionate in aceeasi margine de sector. Apoi, modificarile facute trebuie sa tina cont de invecinari, dubla invecinare fiind o problema ce se doreste a fi evitata din start. Dubla invecinare presupune ca doua loturi sa se invecineze de doua ori, pe doua sectoare diferite. In astfel de cazuri apar discutii, considerandu-se ca e mult mai usor sa influentezi un rezultat cand ai aceeasi vecini pe mai mult de un sector . Influentarea poate fi la modul direct, ambele loturi conlucrand sa zicem ptr. un scop comun, cat si la modul indirect, unul din loturi incurcand lotul vecin cu el in favoarea unui alt lot de pe balta. Ma rog, asta e in teorie, ptr. ca in practica nu trebuie neaparat sa ai duble invecinari ca sa influentezi un rezultat, voit sau nu. Nu de putine ori orice activitate sau inactivitate a vecinilor de stand genereaza scenarii legate de noncombat (pescari care indiferent de rezultatul de pana in acel moment nu mai pescuiesc, nu mai schimba lansetele, nu mai nadesc,etc.) sau combat nejustificat (cazul in care o echipa fara sanse de castig, spre final nadeste masiv, agata liniile vecinilor in drill-uri prelungite, etc.). Inclin sa cred ca la scenarii de-astea nu ne intrece nimeni din Europa si trebuie sa recunoastem ca pe de alta parte ne si plac, mare parte din aceste detalii condimentand competitia si facand parte din ceeace in sportul de echipa se cheama strategie. Dar sa revenim la compunerea grilei…dupa stabilirea criteriului de folosit (zonal sau valoric) urmeaza stabilirea numarului de loturi. Aici e o mica diferenta intre grila facuta pe numar par si grila facuta pe numar impar, in sensul in care, aceasta din urma e mai greu de configurat, la numar impar de loturi existand pe criteriul zonal un stand aflat singur in mijlocul de sector. Asta inseamna ca orice modificare ulterioara a unei grille care contine acel stand e mai greu de facut, intrucat nu exista alt stand corespondent valoric cu care se poate face o inlocuire fortata de valoarea standurilor sau fortata de o dubla invecinare. Cand e vorba de numar par de loturi exista atat practic cat si teoretic posibilitatea inlocuirii a oricarui stand din grila cu altul de aceeasi valoare. Dupa ce se stie exact numarul de loturi se calculeaza punctajul aferent fiecarui sector , fiecare stand primind puncte in functie de pozitia fata de capete. Capatul se sector e notat cu 1, urmatorul stand e notat cu 2, urmatorul cu 3 si tot asa pana in mijlocul sectorului. Punctajele de pe cele 3 sectoare se aduna si dau un punctaj general pe balta. Acest punctaj se imparte la numarul de loturi obtinandu-se astfel punctajul mediu in functie de care se configureaza o grila. Ideal este ca punctajul sa fie un numar intreg, fara zecimala, ceeace conduce la stabilirea unor configuratii de grile cu aceeasi valoare zonala. Cand punctajul are zecimala inseamna ca grilele vor fi de doua feluri, unele cu puncatj mai mic altele cu punctaj mai mare, cu mentiunea ca va fi doar 1 punct diferenta intre ele. Dau un exemplu fortat matematic doar asa ca sa se inteleaga mai clar ce vreau sa spun: daca media per lot este 7,8 puncte pe balta, vor exista grile in majoritate cu valoarea 8 si cateva grille cu valoarea 7. Dupa aflarea mediei per lot se stabilesc combinatiile posibile din care aceasta medie se poate forma insumand 3 valori dintre cele prevazute ptr. catalogarea standurilor. Mai exact, mentinand valorile specificate in exemplul de mai sus si presupunand ca am minim 9 loturi pe un sector, se cauta combinatii din 3 numere din intervalul 1-5 a caror suma sa dea ori 7 ori 8. Ca exemplu de combinatie avem 1-3-4, 2-2-3, 2-3-3, 1-2-5, 4-1-2, etc. In cadrul intregii grile combinatiile se pot permuta. Permutarile ajuta la evitarea unor combinatii cu valori similare, in linie (daca trebuie sa fac sa zicem o medie de 6, evit grila 2-2-2, facand 1-2-3; 2-3-1; 3-1-2; sau 3-2-1). Dupa construirea grilei matematic , prin combinari ale tuturor valorilor date de standuri, se verifica punctajele pe sectoare, pe balta si per lot. Daca e totul ok se stabilesc standurile care intra in concurs si se alcatuieste grila cu aceste standuri urmarindu-se ulterior invecinarile. Daca sunt invecinari duble se procedeaza la inlocuirea standurilor respective, dupa cum am mentionat mai sus, mentinandu-se valorile, sau dupa caz, mentinandu-se punctajul mediu per lot. Adica nu pot sa scot un stand notat cu 2 ca sa bag unul cu 3, fara sa modific ulterior si alta grila ca sa am punctajul per lot asemanator, altfel se alege praful de echilibrarea valorica a intregii grile. Sunt cazuri in care la prima permutare a unui stand , dubla invecinare sa nu dispara , ba mai rau, sa apara altele in plus. In aceste cazuri permutarile nu se vor opri dupa primul stand ci se vor continua. De obicei schimbarile se produc in cascada, daca incerci sa eviti o dubla invecinare si te trezesti cu alte doua, permutarile ulterioare conduc catre alte invecinari la randul lor. Daca nu rezolvi problema din primele mutari, e mai usor sa refaci configurarea matematica a intregii structuri a grilei schimband liniile de standuri ori incepand de la o combinare diferita a valorilor (daca ai inceput cu 2-1-5, poti sa incepi alta grila plecand din start cu 4-3-1). Dupa o astfel de modificare se poate schimba inclusiv numerotarea standurilor, in sensul in care A1 (primul stand) sa primeasca denumirea lui A8 (ultimul stand) valorile lor fiind similare. Cam asta ar fi penultimul pas in configurarea unei grille zonale. Ultima modificare posibila e verificarea din punct de vedere al echilibrari combinatiilor de cate 3 standuri si permutarea celor care se justifica, evident cu urmarirea criteriilor de baza legate de invecinari si valori atribuite standurilor la inceput. Daca intr-o grila de forma 1-3-4, ultimele doua standuri sunt cunoscute ca fiind foarte bune pe balta, se incearca permutarea lor, adica aducerea in grila a cel putin unui stand de nota 3 sau 4 a carei valoare cunoscuta sa fie sub a celor inlocuite. Evident, ma repet, orice permutare trebuie verificata ulterior daca nu produce duble invecinari sau modificari de medie valorica per lot (daca am o grilla de forma 1-3-4 si alta de forma 1-4-3, daca nu pot sa schimb standurile similare ca valoare intre ele, ca am probleme de dubla invecinare, incercarea de permutare a standurilor de valoare diferita , 3 cu 4, conduce la grille de genul 1-3-3 vs 1-4-4, diferenta sumei per lot fiind acum de 2 puncte, lucru ce matematic nu mai este echitabil). Cam asta ar fi in mare procesul de generare a unei grille zonale. Anul acesta la CN se aplica un criteriu nou legat de numarul de sectoare, in sensul in care pe fiecare sector se fac cate doua subsectoare, fiecare cu clasamentul lui. Sunt doua considerente de luat in calcul la structurarea unei grile pe subsectoare. Primul tine de faptul ca la numar impar standul din mijlocul sectorului e considerat parte din ambele subsectoare iar al doilea aspect tine de faptul ca prin injumatatirea punctelor valorice acordate standurilor in cadrul unui subsector combinatia de numere e mai redusa dar numarul de permutari e mai ridicat, ptr. un stand cu valoarea 2 intr-un sector existand acum nu doar 2 standuri cum era inainte ci 4 (cate doua pe fiecare subsector). Desii nu-i o regula mentionata expres intr-un regulament scris, e de preferabil ca la numar impar de loturi participante, sa nu existe o grila care sa mentina echipele unui lot doar in subsectoare de acelasi numar de standuri. Ma refer la faptul ca daca am sa zicem 21 loturi participante, grilele trebuiesc concepute astfel incat sa nu existe varianta ca un lot sa fie cu toate cele 3 echipe pe subsector de 10 standuri si alt lot sa fie cu toate echipele in subsector de 11 standuri. Cel mai indicat e sa se combine de asa natura incat sa ai distribuite echipele pe ambele genuri de subsectoare. Asta chiar daca, conform regulamentului CIPS FIPS, in subsectorul mai mic se vor contabiliza inclusiv rezultatele echipelor ce au picat pe standul aflat in mijlocul de sector. In viziunea celor care au inventat sistemul e oarecum irelevant in ce subsector pici, clasamentul tot din acelasi numar de rezultate va fi facut ptr. fiecare subsector in parte (11 rezultate in cazul exemplului de mai sus). Revenind la CN-ul de anul acesta, datorita numarului mare de echipe inscrise si din cauza faptului ca s-a depasit capacitatea baltii, s-a decis desfasurarea primei etape in doua manse de cate 17 loturi. Pe o parte e bine ca totusi la start avem un numar par de loturi (34) si grila formata ptr. prima mansa de 17 loturi poate fi folosita inclusiv in a doua mansa.Pe de alta parte insa avem o mica problema cu numarul impar de loturi per mansa, insa per ansamblu situatia e cat de cat ok, ptr. ca daca aveam sa zicem 33 sau 35 de loturi la start, pe fiecare mansa in parte s-ar fi folosit alt tip de grila, una ptr. numar par si alta ptr. numar impar. (16-17 sau 17-18) si ar fi fost cu mult mai mult de lucru la acestea. Una peste alta, pe criteriul zonal, cu putin efort, grilele se pot face fara nici o problema, atat pe numar impar cat si pe numar par. In cazul unei grile valorice probabil criteriile legate de pozitia standului in subsector, invecinarile, distribuirea echipelor pe subsectoare diferite numeric si combinarea controlata a capetelor de subsector vor pune probleme celor care se incumetra s-o alcatuiasca fara o structura matematica la baza. Ma gandesc ca vor trebui clasificate valoric toate standurile baltii si ulterior combinate intro anumita ordine in grila. E greu …si probabil cel mai greu va fi sa justifici clasificarea tuturor standurilor daca acest lucru se va cere. Cum va fi la noi la CN, vom vedea, cert e ca e primul an in care sunt folosite subsectoare si teoretic concursul e ceva mai bine echilibrat, existand mult mai multe posibilitati de a face un punctaj cat mic. Totul va depinde de cum va merge balta si de cat de pregatiti sunt pescarii, ptr. ca s-o recunoastem sunt cateva loturi formate de curand carora le va fi extreme de greu sa bata loturile vechi, sudate, care au rezultate bune in fiecare an pe Corbu…indiferent pe ce grila au picat !

[Stefan B]

Totul va depinde de cum va merge balta si de cat de pregatiti sunt pescarii, ptr. ca s-o recunoastem sunt cateva loturi formate de curand carora le va fi extreme de greu sa bata loturile vechi, sudate, care au rezultate bune in fiecare an pe Corbu…indiferent pe ce grila au picat ! [/i]

Corect George, eu voi face parte dintr-un asemenea lot. Recunosc înainte de start acest lucru și în același timp nici măcar nu am.... și nici nu voi avea timp ca până la momentul începerii manșei să particip efectiv cu membrul clubului la o competitie. (nefiind partener Marian C) Dar în același timp tocmai de aceea voi avea o ambiție și o provocare și mai mare ca în alți ani, dovedită pe Corbu și s-ar putea să nu fiu singurul în această situație de a încerca să obțină un rezultat cât mai bun de pe locul repartizat !

Eu zic că va fii interesant .......e adevărat că punctajele vor fii ..... ”grele” per total manșe !

Felicitări pentru expunere !

[Albert]

Dragi tovarasi nush cum faceti dar gasiti o solutie sa-l aveti pe Gor acolo. Lucrati la consum la Nissanuri, mai ciupti dintr-o diurna dar faceti rost de poze faine. Ca altfel ramaneti cu discutiile de pe grupu de pe feisbuc si cu link-uri care se incarca intr-o mie de ani de pe site-ul Corbu.

[Vladut Mateianu]

Dragi tovarasi nush cum faceti dar gasiti o solutie sa-l aveti pe Gor acolo. Lucrati la consum la Nissanuri, mai ciupti dintr-o diurna dar faceti rost de poze faine. Ca altfel ramaneti cu discutiile de pe grupu de pe feisbuc si cu link-uri care se incarca intr-o mie de ani de pe site-ul Corbu.

Sustin 100% aceasta opinie. Si datorita pozelor lui George s-a ajuns la acest nivel, un Cn cu 34 de loturi !

[gabi1]

Scumpi la tarâțe și ieftini la făină !!!

[oanavictor]

Dragi tovarasi nush cum faceti dar gasiti o solutie sa-l aveti pe Gor acolo. Lucrati la consum la Nissanuri, mai ciupti dintr-o diurna dar faceti rost de poze faine. Ca altfel ramaneti cu discutiile de pe grupu de pe feisbuc si cu link-uri care se incarca intr-o mie de ani de pe site-ul Corbu.

Sustin 100% aceasta opinie. Si datorita pozelor lui George s-a ajuns la acest nivel, un Cn cu 34 de loturi !

si eu sustin prezenta si implicarea lui George .............poate aude si vladeanu si maimutoiu !

[Vladut Mateianu]

Eu cred ca decizia trebuie sa-i apartina organizatorului, datorita promovarii si pozelor postate de George in ultimii ani s-a ajuns la 34 de loturi ! Nu este o cheltuiala mare, sa fim seriosi....

[Bogdan Dragan]

Dragi tovarasi nush cum faceti dar gasiti o solutie sa-l aveti pe Gor acolo. Lucrati la consum la Nissanuri, mai ciupti dintr-o diurna dar faceti rost de poze faine. Ca altfel ramaneti cu discutiile de pe grupu de pe feisbuc si cu link-uri care se incarca intr-o mie de ani de pe site-ul Corbu.

Sustin 100% aceasta opinie. Si datorita pozelor lui George s-a ajuns la acest nivel, un Cn cu 34 de loturi !

si eu sustin prezenta si implicarea lui George .............poate aude si vladeanu si maimutoiu !

Ce treaba am eu cu asta nea Victore???...ca nu inteleg!

[Lucian SV]

Eu cred ca decizia trebuie sa-i apartina organizatorului, datorita promovarii si pozelor postate de George in ultimii ani s-a ajuns la 34 de loturi ! Nu este o cheltuiala mare, sa fim seriosi....

Deci ești de acord?