Ingrediente mix boilies !

[Genes Florin]

like!!!!!!
sunt pe aproape

[vior3l]

Foarte interesant, multumim!!! Deci sa inteleg ca boiliesurile HNV sunt mai mult pt pestii mai mici?? Referitor la PH-ul apei ce ne poti spune mai concret Am auzit ca daca nadesti cu mai multe tipuri de bile sau pelete este mai ok pt ca poti schimba PH-ul in zona respectiva si pestii devin mai interesati sau mai atrasi ??

[radu cristi]

Foarte interesant, multumim

[Genes Florin]

Foarte interesant, multumim!!! Deci sa inteleg ca boiliesurile HNV sunt mai mult pt pestii mai mici?? Referitor la PH-ul apei ce ne poti spune mai concret Am auzit ca daca nadesti cu mai multe tipuri de bile sau pelete este mai ok pt ca poti schimba PH-ul in zona respectiva si pestii devin mai interesati sau mai atrasi ??

sarea de lamaie schimba ph-ul apei, nu strica in nada,boilies

[szabo laszlo]

Foarte interesant, multumim!!! Deci sa inteleg ca boiliesurile HNV sunt mai mult pt pestii mai mici??

Intradevar furajarea la crap se incepe cu furaje cu continut mare de proteina 60% odata cu cresterea se furajeaza cu proteina mai putina la exemplarele trecute de 2-3 kg furajul are 25-35 % proteina ( vezi furajele Aller Aqua ). In pescuit situatia este tocmai invers pentru atractie si pentru stimularea si inducerea hranirii involuntare chiar si a crapilor satuli ,suspiciosi si mofturosi ( invatati cu tot felul de bunatati ) hrana bogata in proteina de calitate primeaza in timp ce crapii mici prefera in general nada dulce.

[Vladut Mateianu]

se pare ca nu se incumeta nimeni...probabil este un subiect neinteresant...totusi,ptr a nu ramane subiectul in.."coada de peste" o sa incerc eu o concluzie...
odata cu introducerea acestui concept prin anii 70 de catre fred wilton,a aparut ,cum era si normal,intrebarea: de ce hnv?
teoria nu face referire strict la nivelul proteic,dar pe langa celelate aspecte, proteina, s-a dovedit stiintific ca joaca un rol f important in hrana pestelui..de aici aparand si teoria recunoasterii nutritive.
de-a lungul timpului parerile au fost impartite,unii pescari au acceptat necesitatea unui procent ridicat de proteina in nade ,altii au contestat-o...personal,tocmai aceste indoieli ,m-au facut sa caut niste raspunsuri mai aprofundate stiintific...tinand cont de morfologia crapului,mai exact de aparatul sau digestiv,unul destul de primitiv in comparatie cu alte specii,inevitabil apar intrebari de genul :de ce procent de proteina ridicat? ok,ridicat -ridicat...dar cat?
sa urmarim cateva aspecte...
1.comparand cu sistemul digestiv a altor specii,se observa diferenta majore in ceea ce priveste "dotarile" fiecarei specii in functie de hrana naturala... in cazul speciilor rapitoare,digestia proteinelor nu este o problema,acestea avand un aparat digestiv mult mai complex,prin prezenta stomacului si implicit a acizilor si a pepsinei,o enzima care joaca un rol extrem de important in digestia proteinelor...de exemplu,ptr a va face o idee cat de puternic este sistemul digestiv al unor specii privind digestia proteinelor, in cazul stiuci s-a dovedit stiintific ca in stomacul acesteia se secreta de 4 ori mai multa pepsina decat in stomacul porcului,care la randul lui are un stomac extrem de puternic...in cazul crapului,prin absenta stomacului,digestia proteinelor se face doar la nivelul intestinului cu ajutorul a 2 enzime-tripsina si chimotripsina...acestor enzime(am mai pomenit acest aspect) le trebuie un mediu optim ptr a se activa,principalele repere fiind ph-ul si temperatura...in urma cercetarilor s-a dovedit ca aceste repere la valori optime sant :ph-ul usor alcalin 7-8,iar temperatura,atentie, intre 30-40 grade,cu un optim la 35-37 grade...din pacate,crapul ,ca toti pesti de altfel,fiind animale poikiloterme(popular-cu sange rece),adica isi regleza temperatura cu ajutorul mediului inconjurator,nu va putea atinge niciodata aceasta valoare optima a temperaturii,ptr ca deja daca apa atinge 37 grade,probabil ar fi mort demult...mergand mai departe pe acest segment al valorilor optime ptr sistemul enzimatic,cercetatorii au decoperit ca in cazul digestiei carbohidratilor,lucrurile stau mult mai bine ptr crap...enzimele principale dedicate scindarii carbohidratilor-amilaza si maltaza(parca-nu imi mai aduc aminte exact daca sant scrise corect)avand nevoie de niste valori optime mult mai apropiate de ceea ce mediul inconjurator ii poate oferii crapului,si anume :valoarea optima a ph-ului intre 6-8,iar temperatura intre 20-30 grade cu un optim de 25...sintetizand informatiile,pe scurt se poate spune ca,crapul poate digera mult mai bine carbohidratii decat proteinele...in urma cercetarilor s-a mai descoperit si alte aspecte,de exemplu: primele enzime care isi incep activitatea in tractul digestiv la crap sant tot amilaza si maltaza,acestea prezentand activitate inca de la 7-10 zile de la ecloziune,precum si faptul ca ,mergand comparativ cu digestia pestilor rapitori,s-a demonstrat ca ,cantitatile de enzime ce actioneaza asupra carbohidratilor secretate la crap sant de 1000 (o mie!!)de ori mai mari decat cantitatea secretata de pestii rapitori...tinand cont de aceste aspecte(si nu numai),cercetatorii au concluzionat ca ,crapul este mult mai bine "dotat din fabrica" " ptr digestia carbohidratilor decat cea a proteinelor,dealtfel, crapul nu absoarbe in organism decat un procent de 30-40% din proteina ingerata si pana la 95% din carbohidrati....atunci de ce proteina? raspunsul este simplu,nu cred ca mai este nevoie sa intram in detalii privind necesarul de aminoacizi al oricarui organism,singura problema fiind legata de ...calitatea proteinei...in piscicultura folosindu-se cu precadere furaje cereale,s-a demonstrat ca aceastea nu acopereau necesarul aminoacidic al pestilor,proteinele de origine cereala fiind in marea lor majoritate incomplete sau de calitate biologica inferioara.s-a facut chiar si o clasificare pe punctaje in urma unor algoritmi stiintifci,acest clasament reflectand diferentele mari intre calitatea anumitor proteine..de exemplu,doar niste repere ptr a va face o parere,maximul de punctaj fiind de 100 ,proteina de peste intocmeste 95 de pct , de grau 60 iar de porumb 30 pct...mergand pe aceasta idee,s-a admis de comun acord ca este neaparat necesara folosirea unei proteine calitative,ramand sa se descopere procentul optim pe care trebuie sa-l atinga hrana pestilor.aici am descoperit valori diferite,de la cercetator la cercetator,in functie de diferitele teste facute de fiecare in parte..asa ca o sa ma refer doar la o medie a acestor valori si o sa fac referire doar la cele cercetari care mi s-au parut interesante ptr pescuit.unul din aceste teste a fost cam asa: unui grup de pesti care a fost hranit numai cu hrana vegetala li s-a administrat o hrana combinata- atat pelete vegetale cat si pelete vegetale care contineau un plus de 10%proteina animala(peste)...daca in prima faza acestia se hraneau "la gramada" ,dupa 2 zile s-a constatat ca pesti au inceput sa prefere clar peletele care contineau proteina de peste...s-a mers mai departe si s-a crescut valoarea proteica pana la 60%...peste a continuat sa se hraneasca preferential o perioada,dupa care a revenit la hranirea ..."la gramada"....in urma testelor de laborator s-a constatat ca nivelul proteinelor din hrana influenteaza in mod direct nivelul proteinelor corporale pana la o anumita valoare...astfel,cantitatea proteinelor corporale a crescut direct proportional cu procentul introdus in hrana,doar pana la valoarea de 35%,concluzia specialistilor fiind ca dupa aceasta valoare concentratiile mai mari sant nefolositoare,deci nerentabile.in concluzie,in piscicultura valoarea optima data de specialisti este undeva la o medie de 38% proteina ...in urma altor cercetari s-a dovedit ca aceasta valoare este influentata de marimea pestelui,practic pestii mai mici avand nevoie de un procent mai mare de proteina,acesta ajungand la 45%,iar crapii mari de procente intre 30-32%...paradoxal zic eu,fata de ce se aplica in pescuit,unde intotdeauna s-a mers pe ideea ca boiliesurile HNV sant destinate crapilor capitali...
sintetizand informatiile putem sublinia unele idei folositoare in pescuit:
-crapul,chiar daca la inceput va manca orice hrana,e o chestiune de timp pana va ajunge sa prefere hrana cu continut proteic mai calitativ
-se hraneste preferential in functie de gradul de infometare,implict de carentele metabolice
-peste 35% proteina-nerentabil
-valoare optima medie:38%
-ptr crapii mici pana in 3 veri,valoarea optima este de 45%
-ptr crapii mari-optim 30-32%
problema este cum aplicam aceste valori in pescuit... in piscicultura aceste valori sant determinate ptr o hranire constanta...practic pestii fiind hraniti zilnic ,doar cu o pauza de o zi pe saptamana...automat nu se pune problema infometarii sau a carentelor metabolice...in pescuit situatiile difera de la balta la balta,in functie de densitate, marimea pestilor,furajari,hrana naturala,etc...sant balti cu densitati foarte mari,fara resurse importante de hrana naturala,unde pestele nu se furajeaza...astfel gradul de infometare va fi mult ridicat...ganditi-va ce inseaman la o balta gen MV2 necesarul zilnic...sa zicem o populatie estimativa de 40 de tone(victorash poate estima mai corect) cu un procent de hrana de 5% din masa corporala,ar insemna ca zilnic va trebui o cantitate de hrana de 2 tone...
in fine ,sa revenim la subiect...de aici inainte fiecare e liber sa traga concluziile personale in ceea ce priveste cantitatea de proteina necesara in boilies...
parerea mea este ca procentul optim ar fi de 40-45% ...daca mai mergi pe ideea ca la unele produse producatorii pot exagera anumite procente,as merge pana la un maxim de 50% proteina pe boilies...atentie nu pe mix...ptr ca trebuie sa se ia in calcul si aportul proteic al oualelor...
spor la calculat ...si de ce nu, astept si alte pareri personale.

@laur

felicitari, se vede ca ti-ai facut temele cu constiinciozitate ! un articol foarte interesant chiar si ptr cei avansati, sunt curios cum arata si o reteta de mix facuta de tine...

[cornelserbu]

sunt curios cum arata si o reteta de mix facuta de tine...

pai, daca ai citit toate postarile lui laurentiu, reiese clar 50% betaina si 50% robin red

[marin laurentiu]

Foarte interesant, multumim!!! Deci sa inteleg ca boiliesurile HNV sunt mai mult pt pestii mai mici?? Referitor la PH-ul apei ce ne poti spune mai concret Am auzit ca daca nadesti cu mai multe tipuri de bile sau pelete este mai ok pt ca poti schimba PH-ul in zona respectiva si pestii devin mai interesati sau mai atrasi ??

scuze,raspund mai greu...am o gramada de probleme pe cap si nu mi-a mai ars de forum...
din punct de vedere al digestiei,am spus in posturile anterioare: datorita faptului ca enzimelor digestive din intestinul crapului le trebuie un ph optim de 7-8 cu limite minime/maxime 6 si 9,parerea mea este ca o nada cu ph neutru sau usor alcalin ar fi mult mai indicata.din pacate asta ar fi singurul lucru concret pe care l-as putea spune despre ph-ul nadei...
din punct de vedere al atractiei,iti spun sincer: habar n-am...
poate stiu cei care fac acele afirmatii de care pomenesti...as fi si eu curios sa aflu...cum schimbi ph-ul daca nadesti cu mai multe tipuri de nada?...ca sa incerci sa schimbi ph-ul ...cuiva mai intai trebuie sa stii ce ph are...de multe ori apa si substratul nu au acelasi ph...deci ar trebui sa stii ph-ul apei,ph-ul substratului+ph-ul fiecarui tip de nada folosit...poti sa mergi si pe ideea ca nu conteaza al cui ph il schimbi si in ce mod(mai acid ,alcalin),important este sa-l schimbi...si aici e o problema...ph-ul apei intr-o balta nu este stabil...acesta se modifica in functie de multi parametrii(co2,vant,ploaie,izvoare,inundatii,etc)...unul dintre acestia este dioxidul de carbon...dupa cum stii cam tot ce "misca" intr-o balta,de la peste,plante si pana la bacterie, consuma oxigen si elimina dioxid de carbon...nu este o greseala,si plantele consuma oxigen noaptea si elimina dioxid de carbon...astfel pe timpul noptii nivelul dioxidului de carbon creste si odata cu el si aciditatea apei...asa ca valoarea ph-ului in permanenta are oscilatii mai mari sau mai mici...in fine,sincer nu stiu daca are sau nu vreo legatura cu atractia si nici nu imi place sa ...fabulez,asa ca privind acest aspect al atractiei nu iti pot spune din pacate nimic concret.

[marin laurentiu]

sunt curios cum arata si o reteta de mix facuta de tine...

pai, daca ai citit toate postarile lui laurentiu, reiese clar 50% betaina si 50% robin red

ce bagabonti...
uite reteta:

birdfood
faina de peste
izloate proteice
drojdii
vitamine

oricum,este foarte greu de rulat,contine 35% ingrediente solubile...daca nu ai tehnica necesara ptr pregatitul cocii,nu poti rula,plus ca se deformeaza bilele grav...mie mi le ruleaza de cativa ani vali taxi,si omul e profesor ...eu nu am rabdare sa mi le rulez singur ,daca ma vezi vreodata pe balta cu bile patrate ,alea sant rulate de mine

[andrei_o88]

Mai dezvolta umpic procentajele ..........meserias topicul pana acum mi-a facut o placere maxima sa citesc ...........am citit cu zambetul pe buze........