Noul număr al revistei SuperPescar (numărul 7), care va fi pe piață începând cu 1 iulie, are un continut echilibrat, asa cum te-ai obisnuit deja. Pescar de crap, stationar sau rapitori vei gasi articole interesante scrise de meseriasi în ale pescuitului.
În plus, în numărul de iulie ai un supliment gratuit cu noduri pescărești, numai bun de luat cu tine la baltă pentru că încape în buzunar.
Iata un rezumat al revistei care va fi pe piata in luna iulie.
Crapozaurii
Pe lângă expediţia de la Săruleşti, în iulie mai găsești şi alte ponturi. Vasilică „Baboieru’” rupe tăcerea şi îți arată, cu lux de amănunte, cum se face o mămăligă adevărată şi mai ales prinzătoare. Vei vedea şi un superpont de la Toto, cu o pungă solubilă extensibilă. Zău. Rubrica GENERAŢIA SP câştigă teren, iar luna aceasta scrie un nou autor, Costin Şomodea. Faptul că Octav, în Jurnalul său lunar, îl cam tăvăleşte face parte din joc. SEX, CRAP & ROCK’ N ROLL!
În 2010, pescarii vorbesc din ce în ce mai mult de o lume dispărută. Cea a Sălbăticiei. în jurul lor lacurile se urbanizează, iar confortul, utilitățile și Margaretele pensiunilor intră în decorul obișnuit, într-o coabitare artificială. Cu ghiborțul, papura sau broaștele. Într-un astfel de context, Săruleștiul se încăpățânează să rămână virgin și adevărat, încremenit în timp. O oază de Sălbatic, o insulă pe care nu s-au refugiat dinozaurii, brontozaurii sau Tiranozaurii, ci bibanii, șalăii și – mai ales – crapii. Mari și foarte mari.
S-a făcut mare vâlvă în jurul ceaunului în ultima vreme. Bătrâna momeală pentru crap a devenit mai actuală ca oricând, aliniată trendului ECO, ultima fentă. Au apărut zvonuri, legende, povești și chiar eroi ai mărfii galbene. Circulă secrete, colete și – se putea altfel? – rețete, care mai de care mai prinzătoare. Astăzi aflăm una dintre ele, de la o vedetă a făcălețului, Vasilică Ivan zis Baboieru’.
Mai mult staţionar
Seko pune în numărul acesta elastic la telescopică, ceea ce ar trebui să faci şi tu dacă vrei să nu mai ai rupturi de fir atunci când vine un peşte mare. Tot el îţi dă reţeta perfectă pentru mreană: viermele colat. Dacă în sfârşit te-ai hotărât să îţi iei o rubeziană, citeşte articolul lui Bogdan Leu care te învaţă ce tip să alegi, cum să o echipezi şi cum să pescuieşti cu ea. Dacă se întâmplă să pescuieşti la morunaş, batcă sau plătică, încearcă nada propusă de Robert Ujvari, o nadă specială pentru ape curgătoare.
Faptul că încă nu aveți o rubeziană în dotare nu este neapărat cel mai mare defect al vostru. Dar vă spune SuperPescar cum să faceți ca acest defect să pară mic.
Nu e mare lucru să colezi un kil de viermi. Viermele colat este rețeta perfectă de nadă pentru pescuitul mrenei, fără ca asta să însemne că scobarul, cleanul, morunașul, crapul sau plătica mare s-ar da în lături de pe un asemenea vad.
Pe cei care nu au descoperit încă cea mai revoluționară tehnică de pescuit staționar, materialul de față îi poate introduce obiectiv în tainele celei mai eficiente tehnici atât în pescuitul competițional cât și în cel de agrement. Vorbim aici despre un pescuit de precizie maximă, de mare finețe și care ne oferă satisfacții pe măsură atât pe ape stătătoare cât și pe râuri. Brevetată de francezi, metoda rubeziană a revoluționat la propriu pescuitul staționar.
Şalău frate!
Eşti pescar de şalău şi te interesează să ştii totul despre firele textile. Foarte bine! Citeşte articolul lui Mălin Muşatescu care-ţi descrie tipurile acestora şi aplicaţiile lor în jigging. Probabil că nu e suficient, aşa că ai ceva în plus: două stiluri “mai altfel” la şalău, cu “creaturi”, scris de Cristi Şerb, şi cu voblere scris de băieţii de le EAST Spinning Team. De asemenea, se continuă articolele începute în numărul trecut despre pescuitul cu echipament de baitcasting, scris de Andrei Zabet şi despre secretele lui Vijelie din Deltă.
Firele textile sunt formate din microfilamente țesute sau împletite și au ca materie primă polietilena de înaltă densitate, Coramidul și Kevlarul. Ele reprezintă, teoretic o întoarcere la principiile de început ale pescuitului cu undița, când firele erau realizate din filamente împletite, nu obținute din materiale de sinteză, este drept, ci din materiale de proveniență naturală (bumbac, mătase etc.). Iată că, după ce mai mult de 50 de ani monofilamentul a scris alături de fibra de sticlă și de carbon istoria modernă a pescuitului, o adevărată revoluție își făcea apariția pe piața de profil odată cu reintroducerea firelor multifilament în prim-planul tehnicilor de pescuit.
Îndată ce s-a încheiat prohibiția în primul sfârșit de săptămână, am dat o fugă pe Siret, mai precis pe barajul de la Berești. Fiind la câțiva kilometri de satul bunicilor mei, îl cunosc foarte bine având în vedere sutele de ore petrecute pe malurile acestui lac. Deși are mult avat și biban, eu m-am dus țintit pe specia mea favorită, șalăul.
Povestiri pescăreşti adevărate
Dacă vrei altceva în afară de tehnică, găsești câteva articole cu întâmplări pescăreşti adevărate, scrise de invitaţii speciali ai revistei. Răzvan Cucui povesteşte despre o tehnică într-adevăr deosebită la caras. Petre Mihai Băcanu trage un semnal de alarmă asupra masacrelor produse în Delta Dunării de-a lungul vremii, atât în rândul păsăretului cât şi al faunei acvatice. Eugen Petrescu continuă seria povestirilor din Deltă, o deltă care în această perioadă este mai îmbrăcată cu apă ca niciodată.
Dimineață ne sculăm de parcă aveam jar în așternut. Ciugulim ceva în viteză și plecăm ușor pe lângă mal cu lanterne puse în fața și în spatele bărcii pe lumină intermitentă pentru a nu avea vreo surpriză.
Când, aproape de jumătatea lunii mai, apele Deltei au început să scadă neașteptat de repede, m-am gândit că, inutil și ridicol, m-am hazardat publicând într-unul din articolele anterioare predicția că s-ar putea să avem un an bun la știucă. Am înțeles că nu este nici ușor, nici lipsit de riscuri să te erijezi în Mama Omida a pescuitului, făcând horoscoape ale perioadelor faste și nefaste, dând speranțe celor ce oricum trăiesc deja cu un pas pe tărâmul iluziei.