Apel la sanatate morala

sau

sau

 

Imi cer iertare tie, cititorule, pentru prealunga insiruire de vorbe ce urmeaza. Te voi intelege de nu vei avea rabdare sa parcurgi toata scrierea lunga cat furia si mania ce am acumulat. Mi-l imaginez pe Stefan cel Mare graind ostirii vorbele: “Moldova nu e a mea, si nici a voastra, ci e a lui Sornel Cerban in veacul vecilor!”

 

“Cine este acest Sornel Cerban?”, ma veti intreba.

 

Ei bine, este un personaj fictiv fara nicio legatura cu persoane reale sau intamplari, care daca nu exista ar trebui inventat. Inventat nu sub forma unei entitati vitale ci sub forma unui substantiv comun care sa exprime frustrare, scarbavnicie, dorinta distructiva.

Imi cer din nou iertare gazdei mele, site-ul Crapmania.ro, daca vorbele mele urmatoare nu ii vor fi pe plac. Pornesc de la sloganul sau “Ora exacta in pescuit” si asist in vremea de pe urma la transformarea acestuia in paginile forumului ce il gazduieste, in sloganul “Ora exacta in mojicie”.

Tot mai multe si mai vivace forme fara fond, aparitii cenusii intr-un peisaj ce nu isi mai valorizeaza culorile, personaje nascute din frustrari si neputinte se exprima si se manifesta pe fondul unei condamnabile tolerante. Un loc in care pana mai ieri veneam cu sufletul deschis sa aflu noutati despre competitia crapista, sa vad inovatii in materie de pescuit la crap s-a transformat, fara voie si fara vadita premeditare, intr-o hazna pestilentiala.

 

Oameni pe care ii cunosc ca fiind plini de bun simt si de o incontestabila statura morala precum Dan Mateianu, George Iorga sau Mihai Alexandru sunt transformati in vidanjori, nevoiti sa extraga dejectiile tot mai abundente. Citesc forumul si fara voie imi vine in minte refrenul lui Vali Sterian: “Vino Doamne sa vezi ce-a mai ramas din oameni”.

 

Nu par a avea niciodata nimic de comunicat, cu toate acestea sunt prezenti in orice subiect, pe orice tema, intotdeauna opozanti. Ei stiu, ei au, ei cunosc, ei afla, ei poseda - sunt verbe ce trebuie sa ramana ca mesaj principal al alocutiunilor lor. Problemele intervin la verbele de tipul a face, a demonstra, a putea. Aici lucrurile se schimba, verbele isi modifica timpul: Ei or sa faca, or sa demonstreze, or sa arate. In putinele situatii in care capacitatile lor au fost puse la incercare circumstante evidente au intervenit astfel incat capacitatile lor sa nu poata fi demonstrate. Au avut somn pe culoarul de pescuit, au fost boicotati, au fost furati, au fost nedraptatiti.

Prestatia lor este tolerata, desi indeobste lezeaza bunul simt, normalitatea, educatia, fie cu zambete condescendente de tipul: ”Lasa-i, atata pot!”, fie cu scarba si dispret: “Nu ma bag, e sub demnitatea mea”, fie din calcul meschin: “Imi slujeste interesului meu de moment”. Dar exact pe astea se bazeaza si virusii atunci cand tintesc organismul gazda, sanatos. Ei bine, cred ca a venit timpul sa apelam la antibiotice.

 

 

 

Fenomenul nu este nici pe departe izolat. Ceea ce semnalez eu in comunitatea noastra, se intampla la toate nivele societatii noastre maladive. Radio Guerrilla identifica personajul in al sau “Atlas de mitocanie urbana” sub numele de ”Anonimul de forum (Forum anonimus contrae)”: “traieste exclusiv in mediul virtual avand abilitatea de a isi schimba identitatea dintr-un singur click, mai des decat naparlesc serpii. Are cel putin un blog neinteresant si isi da cu parerea pe alte bloguri, forumuri si site-uri sociale. Fiind fricos din fire s-a adaptat perfect la mediul virtual avand capacitate de camuflare aproape infinite. Este foarte curios, chiar bagacios, si intervine cu cate un comentariu neinspirat, in orice discutie importanta de pe internet, apoi verifica cu febrilitate reactiile. Mai rar inteligent, este deseori agresiv, pripit si intotdeauna contra. Dezvoltarea intarziata a cortexului sau este demonstrate de greselile gramaticale sau de logica si preferinta pentru prescurtari, pe care nu le poate intelege decat un alt reprezentant al aceleasi specii”.

 

Fenomenul nu este nici macar nou. Pastorel Teodoreanu il identifica intr-o epigrama cu aproape 50 de ani in urma. “In lumea asta rau facuta rahatii scriu in loc sa puta, iar scriitori adevarati nu ai au loc de acesti ratati”.

Pana la urma vina daca ar fi sa identificam una nu este la ei. Ei sunt tributari unor tare, unor marci ale copilariei, poate le-au lipsit jucariile, poate au avut parinti abuzivi, poate au fost tinta ironiilor datorate unui fizic precar. Vina este a celor ce fac rabat de la bunul simt, de la normele dobandite odata cu educatia primara, de la normalitate. Daca admitem ca si cuvantul poate rani, poate ucide, el fiind asadar o arma, ar trebui sa avem mai multa grija fata de cei carora le permitem manuirea ei.

 

Adrian Paunescu scria intr-o poezie: “Pe pamant idiotii au arme. Cu ele pot face orice. Pe pamant bunul simt daca doarme, zadarnic intrebava-ti de ce, Pe pamant idotii au arme”.

 

 

 

Somnul bunului simt, nepasarea, lipsa de implicare sunt cele mai sigure modalitati prin care acesti virusi sociali prolifereaza. Nimeni dintre cei care nu iau astazi atitudine impotriva mitocaniei emergente nu va avea dreptul sa acuze raspandirea ei.

 

Zilele trecute, un subiect dechis pentru codoleante in urma accidentului aviatic, s-a transformat in spatiu de manifestare a abjectiei personajului incriminat. E prea mult! S-a ajuns in punctul in care nicio justificare a tolerantei nu se mai sustine. E momentul sa spunem STOP!

Iar eu spun: ”Stimate domnule Sornel Cerban iarta-ma ca m-am ratacit in lumea pe care ti-ai propus sa o contaminezi cu subcultura, badaranie si limbaj de infractor aspirant. Nu vom putea comunica niciodata direct pentru ca dumneata nu imi vei intelege cuvintele, iar eu nu iti stapanesc limbajul in lipsa unui dictionar de jargon.”

 

Au fost voci care au spus ca actionezi in interes de serviciu, in sensul de a destabiliza un mediu eterogen. Altii au incercat sa te identifice in manuale de psihiatrie aplicata, altii au spus doar ca suferi de lipsa de atentie. Eu spun ca nu ma intereseaza motivele prestatiei dumitale si ca ma voi opune prin toate mijloacele proliferarii virusului pe care il reprezinti.

Justificari lase de tipul “Traim in Romania si asta justifica asumarea tuturor mizeriilor” nu ar trebui sa mai aiba sustinere. Haideti sa instauram “Dictatura Bunului Simt!”.

Haideti sa ne trezim din aceasta letargie comoda in care toleram personaje agramate, inculte si abjecte pe motivul ca “Nu s-a luat de mine”. Credeti-ma si voi urmati!