La un moment dat cineva a nascocit o expresie ce te facea sa zambesti prin intelesul sau simplu – iarna nu-i ca vara - iar fiecare, in sinea lui, isi amintea de vremurile trecute, cand iarna era iarna, cu nameti uriasi, cu viscole crunte, iar vara era un anotimp linistit, dar suficient de cald incat sa faci o tinuta de gala din purtatul maieului.
Cine are ceva mai mult de 30 de anisori la bord stie bine cum erau iernile ori verile pe vremuri. Problema e ca iarna trecuta (teoretic s-a incheiat la 1 martie) a semanat mai mult a primavara, iar cea din prezent seamana mai mult a iarna. E o inversare de roluri intre anotimpuri ce bulverseaza cumva ordinea fireasca a tuturor lucrurilor. De la ghiocei ce rasar in februarie pana la ciresi infloriti si plini de gheata in postul Pastelui, nu e lucru ce sa nu fi fost afectat de schimbarile climatice din prezent. Foarte probabil ca atat noi ca oameni, cat si vietatile de sub apa, simtim si suntem influentati de aceste schimbari. Incerc sa inteleg cam cum poate influenta pescuitul acest aspect.
Plecam de la premisa ca in ritmul asta de incalzire globala, perioada de hibernare si implicit de repaos la capitolul pescuit la pestii pasnici, intra intr-o faza noua, mult mai scurta. De obicei prin noiembrie majoritatea pescarilor de rand isi pun sculele in pod, insa in anul ce tocmai a trecut s-a pescuit bine merci si in decembrie. In ultimii ani temperatura minima lunara a fost inregistrata in ianuarie, ori in prezent, in prima luna a anului, in zona de campie zapada cazuta sporadic n-a rezistat decat o zi dupa incetarea ninsorilor si am mai inregistrat si cateva valori foarte crescute ale temperaturilor zilnice. Succesiunea asta ''haotica'' a maselor de aer determina excese ale vremii.
Asa se intampla acum in martie, cand in loc de pomi infloriti ne-am trezit in ultima decada a lunii ca avem flori de gheata la geam. In loc sa faci o partida normala de pescuit, cine merge acum are toate sansele sa cada in partea extrema a pescuitului, la copca. M-as hazarda sa spun ca implicit si vietuitoarele de sub apa au un comportament schimbat, ca n-as stii exact ce si cum, insa cred ca e logic ca schimbarile astea destul de bruste ale vremii modifica in general modul de hranire, ori de repaos al pestilor. Trecerea brusca de la perioade de cald, cu temperaturi ridicate, la perioade agitate, cu temperaturi scazute ori fenomene periculoase, nu are cum sa ramana fara urmari in comportamentul pestilor.
In general, se vede la capitolul echipament ca fata de anii precedenti, producatorii au luat in calcul si efectele vremii. Echipamentul pare gandit acum sa raspunda unor cereri crescande legate de rezistenta la intemperii. E vorba atat de de camping, cat si de sculele propriu zise de pescuit. Waterproof, dustproof, breathable, nu mai sunt niste notiuni abstracte, ci niste insusiri absolut necesare echipamentului obisnuit. Intensitatea cu care ajunge actualmente sa bata vantul intr-o vijelie mai serioasa de vara, cel mai probabil ar face praf majoritatea corturilor care se fabricau in urma cu 8-10 ani. La fel si in cazul altor accesorii precum umbrele, scaune, mese, mai toate au rezistenta crescuta fata de anii trecuti. Acelasi lucru si la capitolul lansete, mulinete, fire, unde mai toate sunt mult mai solide si mai rezistente la ploi, vant, caldura, umezeala, inghet, praf, etc. Acum, daca pescarii s-au adaptat ori urmeaza sa se adapteze in continuare noilor nevoi legate de vreme, e interesant de vazut cum se adapteaza pestii ori daca comportamentul lor sufera schimbari majore in functie de vreme.
Ma gandesc ca spre exemplu, in trecut, eu personal am prins zile cand pestele se hranea intens pe timp de ploaie in aversa, insa trebuie sa mentioanez ca aversa se incadra la un fenomen cu desfasurare normala, ori in ziua de azi, ploile in aversa au un caracter extrem, cantitatea de precipitatii cazute pe metru patrat atingand praguri record in intervale foarte scurte. Asta e o caracteristica a schimbarii climatice din sezonul de vara.
Daca in trecut aveam o anumita cantitate de precipitatii cazute intr-o luna, astazi avem zile cand cad precipitatii in aceeasi cantitate. Cu alte cuvinte, chiar daca per total intr-o luna avem o cantitate cumulata de precipitatii asemanatoare, in anul in curs fata de anii precedenti, conteaza foarte mult distributia acestor precipitatii pe intervale de timp. In urma cu 10 ani pe aceeasi luna aveam 10 zile cu ploaie, acum avem 3, dintre care una poate sa fie o ploaie de 30 de minute cu record de cantitate. Precipitatiile in exces, mai ales vara, determina in principal miscari ale nivelului apei, schimbari de temperatura atat la sol, cat si in aer, schimbari de compozitie ale apei datorita scurgerilor de pe versanti. O ploaie care raceste si tulbura brusc apa, nu mai pare sa ofere conditii optime de hranire. Chestia asta insa tine de specificul baltilor (de concurenta la hrana) pentru ca am vazut anul trecut in toamna la Corbu, cand pe vant, frig, ploaie si apa tulbure, pestele se hranea in mod normal.
Nu acelasi lucru se intampla spre exemplu pe Dunare, unde cresterea nivelului apei si tulburenta pronuntata, nu reprezinta conditii bune de pescuit. Ca veni vorba de Dunare, alta data asteptam in primavara sa tune prima data, pentru ca asa se spunea la noi, ca e momentul in care ies somnii din gropi de la iernat. Acum nu mai stiu cat de buna e regula asta, ca acum o saptamana au fost 23 de grade, a tunat, a fulgerat, iar astazi cand scriu, afara viscoleste.
In asteptarea inceperii noului sezon ma gandesc deasemenea la perioada de vara cand intalnim conditii schimbate fata de anii precedenti. In primul rand temperatura medie este mai ridicata, apoi vin precipitatiile despre care am amintit mai sus ca au devenit inegal distribuite in timp si ar mai fi vantul de luat in calcul, indeosebi cand sunt reprizele de vijelii ce apar tot mai des in sezon. Vantul are cateva caractersirtici care pot influenta pescuitul. Vorbim de directie, de viteza medie si de viteza la rafala. Un vant care sufla constant ca directie si viteza e mai util decat un vant care are tendinta variabila. Furtunile de vara se caracterizeaza prin vant variabil in rafale, adica un vant care isi schimba brusc directia si intensitatea. Rafalele puternice care alterneaza din stanga ori din dreapta pot distruge un cort care in mod normal ar rezista unui vant de aceeasi intensitate, dar care are o directie constanta. Deasemenea, temperatura are o influenta legata de modul in care creste sau scade intr-un timp relativ scurt. Socurile de temperatura pun pestii in stand by. Dupa cum spuneam pescarii, de fapt echipamentele lor au fost cumva aduse la nivelul cerut de conditiile meteo actuale.
Exista imbracaminte si
incaltaminte pentru cazurile extreme, fie ca vorbim de caldura, fie ca vorbim de frig, fie de umezeala. Exista echipament de camping adecvat si rezistent la ploi, vant, inghet. Exista scule de pescuit care trec fara sa sufere modificari tehnice de la inghet la canicula. Mai departe insa, legat de partenerii de joaca ai pescarilor, respectiv pestii, e cam dificil de facut o sinteza asupra modului in care sunt influentati direct de schimbarile climatice. Incepand cu faptul ca perioada de hibernare nu mai e un interval continuu, ci sunt succesiuni de intervale cu temperaturi diferite si terminand cu faptul ca inclusiv perioada si conditiile de reproducere au suferit modificari, e clar ca modul de viata si comportamentul pestilor sufera schimbari datorita vremii.
Ramane de vazut pe viitor daca si cum se vor echilibra toate aceste aspecte, mai ales ca in general natura nu ramane datoare niciodata, clima globala avand tendinta de incalzire si implicit, undeva, ceva, trebuie sa compenseze tendinta asta. Asa apar fenomenele extreme de care vorbeam la inceput. Perioadele de seceta, perioadele cu umezeala abundenta, perioadele cu inundatii, cu frig vara, cu cald iarna, cu vant puternic, toate se vor succeda una pe alta si vor stabili clima globala, o clima pe cat de vizibila in schimbarea ei, pe atat de imprevizibila ca mod de manifestare.
Fire intinse si vreme buna va doresc!
George Iorga
gor965