Intrat de puțin timp în fenomenul crapist, după o relație idilică cu undița și mămăliga în copilărie, Horia Anton își documentează și relatează partidele de pescuit într-un stil franc, dar cu umor, fără a avea pretenții de “angler”. Obiectivul său înaintea fiecărei partide este să prindă cât mai mulți crapi, până la descărcarea avertizorilor. De aici și numele seriei, #setededrill.
Relația mea cu balta Hermes Periș era, până de curând, una complicată:
- 2019, primul contact cu lacul, am descoperit că aveam mari probleme la legarea și adaptarea monturilor în funcție de situația de pescuit, pierzând foarte mulți pești.
- Tot în 2019, am prins doi pești în 48 de ore și am fost înțepat de un păianjen care mi-a paralizat piciorul preț de trei zile.
- În 2020, am alergat Periș – Colentina și Colentina – Periș după telecomanda navomodelului împrumutat și, pe drum, o pietricică sărită din roțile unei cisterne mi-a spart parbrizul. La prima plantare am blocat barca în mal și am fost nevoit să o recuperez pe jos, printr-o jungă de buruieni. Ah, și când m-am întins după barcă, mi-a căzut telefonul din buzunar în apă 😊
Am luat o pauză cu Perișul, pauză pe care am întrerupt-o în luna aprilie a acestui an. Am plecat la drum sperând că voi fi ocolit de ghinioane, asta până am dat de coloana de mașini de pe DN1 😊 Am început textul cu această paranteză cu un scop, veți vedea.
Prima noapte
Am ajuns la baltă abia la 19:30, iar instalatul a fost gata o oră mai târziu. Am avut inspirația să schimb rezervarea făcută în iarnă (în zona cu apă mare a lacului) pe un stand cu apă mică, din cealaltă parte a bălții, în urma discuțiilor cu diverse persoane care fuseseră la Periș înaintea venirii mele.
Neavând experiență cu navomodelul și întunecându-se, am lăsat prima lansetă mai mult la ghici și puțin în afara standului meu. Obosit după o zi de muncă și după nervii de pe DN, mi-am făcut un șpriț și mi-am aprins o țigară. După trei guri și câteva fumuri, avertizorul a început să bipăie sacadat. Nu mi s-a mai întâmplat să am trăsătură la nici cinci minute după instalare, dar am zis bogdaproste și am înțepat ferm, cu adrenalina în vene la maxim. După un drill fantastic și solicitant, am deschis partida cu o superbă salontă de 18 kilograme, noul meu record pentru această specie de crap.
Dacă vă duceți singuri pe Hermes Periș, nu aveți trepied și sunteți aproape de administrație, rugați-l pe Nea Nelu (cel înalt, cu părul alb) să vă facă poze. Nu veți fi dezamăgiți!
Bun, zic să repet procedeul: las rigul cu pop-up Krill de 10 mm de la Senzor Planet, pun o mână de micropelete Hot Squid tot de la Senzor și încerc să las barca în același loc. Mă așez pe scaun cu intenția să îmi sun prietenii pescari și să le povestesc isprava. Bag două guri de vin, termin o țigară și tastez 0723 4.... Bip, bip, bip, biiiiiiiiip!
Un nou drill spectaculos la singura lansetă pe care o aveam în apă, la capătul căruia s-a aflat un comun de 17 kilograme, tras în poză tot de Nea Nelu. Deja îmi calculam cinstea pe care trebuie să i-o fac dacă mai prind câțiva pești over 15 😊
Ei, și am ținut-o în ritmul ăsta, dar cu babioași de 7 – 10 kilograme, TOȚI PE SINGURA LANSETĂ PE CARE O AVEAM ÎN APĂ, până la ora 00:30. Distracția s-a terminat la primul pește cantonat într-un cocioc, forțându-mă să rup linia principală și când am prins încredere în pilotarea navomodelului, de am reușit să îl blochez în stuf. Așadar, după legat montură și chinuială să recuperez navomodelul, se făcuse deja 1 și ceva noaptea, probabil că de frică am plantat și mai departe de mal, iar peștii mi-au urat un călduros – Hasta siempre, boss.
De abia atunci am reușit să duc toate lansetele în apă și să mă relaxez în scaun. Pe la 2 jumate am decis să mă culc, mulțumit de cei opt – nouă pești prinși.
A doua zi
M-am trezit cu un sentiment ciudat. Să mă bucur că am dormit până la 9 dimineața? Sau să mă deranjeze faptul că niciun mustăcios nu a catadicsit să mă trezească din somn? În așteptarea celor doi amici care urmau să ajungă în jurul 12.00, mi-am pregătit niște riguri simple cu porumb flotant. Frustrat pentru că nu mai avusesem prezentări, obiectivul era să prind cât mai mult pește, fără să mă intereseze talia acestuia.
Așa că am aruncat în găleată Top Amix Ediție Limitată pentru Novac (un groundbait cu granulație fină și care eliberează un nor puternic în masa apei), niște microsemințe de miere, ultimele micropelete Hot Squid și “o mână” de amorsă.
Am pregătit câțiva bulgărași pe care i-am dus la apă.
S-a făcut 12, prietenii mei au venit, eu tot nu prinsesem niciun pește. Văzând că poți ajunge fizic pe malul opus fără probleme, unul dintre amici a avut inspirația să se deplaseze acolo înainte de instalare pentru a inspecta zona. La întoarcere, mi-a arătat zonele fierbinți (niște golfulețe) din dreptul standului meu și al lui, iar atunci mi-am dat seama că, cu o seară înainte, tocmai aceste zone mi-au produs trăsăturile. Notă personală – când poți inspecta lacul în profunzime, fă-o înainte să arunci lanseta!
Cred că e de la sine înțeles că, după ce am plasat monturile unde trebuie, trăsăturile au revenit în ritmul cu care mă obișnuisem în prima seară. După un adevărat asediu al tenilor de 5 – 8 kilograme specifici lacului, cu un singur exemplar mai răsărit, de aproximativ 10 kg, mi-am spus că trebuie să punctez și la calitate 😊
Așa că începând cu ora 16:00 am început să nădesc exclusiv cu boiliesuri tari de 20 mm Impact VM (Squid & Octopus cu stropeală de căpșună), iar la cârlig aveam temă încă de acasă să testez noile boiliesuri critic echilibrate DUO de la Senzor Planet.
Înainte de înserat am reușit să aduc pe saltea o salontă nărăvașă de 16 kilograme, care m-a plimbat pe tot standul meu și pe cel al amicului, și câteva prezentări de talie mică.
Patul de bile s-a activat la miezul nopții, moment în care au început să intre și crapii mai mari, de peste 10 kg, vârful și ultimul pește înainte de culcare fiind un comun de 16 kilograme, plin de icre. M-am bucurat să constat că trăsăturile începuseră să apară din nou la 30 – 40 de minute, astfel că până la 6 dimineața am reușit să aducem 10 pești pe saltea.
Ultima zi
Am pescuit până în jurul orei 12, apoi am început să strâng. Fiind o partidă de revanșă, nu mi-am notat toți peștii capturați și greutatea lor. Estimez un număr de 30 de pești, cu cele 4 vârfuri de 16 – 18 kilograme. Mă felicit pentru decizia de a schimba standul și zona lacului pe care am pescuit-o, îl felicit pe Alex pentru inspirația de a inspecta malul opus și le mulțumesc sponsorilor acestei casete, prietenii de la Senzor Planet, care au insistat să testez bilele critic echilibrate DUO (care, în completarea bilelor tari Impact VM, mi-au adus pești din ce în ce mai mari).
Fire întinse tuturor!
Horia Anton