Ne aliniem la GDPR!

Vă aducem la cunoștință că www.crapmania.ro utilizează fișiere de tip cookie și alte tehnici similare pentru a asigura funcționarea site-ului și protejarea datelor dvs., pentru a vă oferi o experiență cat mai placută și personalizată, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul într-un mod anonim.

Le oferim partenerilor noștri de rețele sociale, de publicitate și de analiză a traficului informații cu privire la modul in care folosiți site-ul nostru prin intermediul cookie-urilor pe care ei le pot seta.

Înainte de a continua navigarea pe www.crapmania.ro, vă rugăm să citiți și să întelegeți conținutul Politicii de utilizare cookie și al Politicii de confidențialitate.

Prin continuarea navigării și utilizarea serviciilor noastre, vă exprimați acordul cu privire la Politica de utilizare cookie și la Politica de confidențialitate.

Ultima modificare: 29.05.2018
NADA FEEDER

Vladut Mateianu: Delta, Casa mea! Cum se prinde crapul pe Dunare?

23 mai 2016 | 11:13
  |   23303   afişări   

Este locul în care, chiar dacă nu prind niciun pește, simt că trăiesc și îmi încarc bateriile, de la sălcii, stuf sau nuferi. Este locul în care nu există ingineri sau arhitecți, sudori sau tâmplari, șefi sau angajați. Sunt doar colegi de pescuit, împreună cu care nopțile în jurul focului sunt ca în poveștile Șeherezadei.
 
 
Locurile și iar locurile
 
Asta este o discuție amplă. Sunt două tipuri diferite de locuri pe care este indicat să le căutam în Deltă. Unele sunt pe curent (adică unde apa curge), iar altele sunt pe zone în care curentul este foarte slab sau inexistent. În primul caz căutam locurile cu obstacole submerse (copaci căzuți, rădăcini etc.), praguri (adică diferențe bruște de nivel) sau vegetație specifică (stuf, papură). În al doilea caz, pe zonele fără curent, important este să găsim porțiunea de trecere pentru crapi (canale între două lacuri, canale de legătură între brațe etc.). Adâncimea apei este optimă, după părerea mea, între 4 și 7 metri.
 
 
Cum se prinde crapul pe Dunăre
 
În primul caz este foarte greusă faci o nădire exactă și corectă, pentru că nada (boilies sau porumb) este purtată de curent, iar distanța depinde de puterea curentului și de adâncimea apei. Mult timp am crezut că este esențială această nădire, însă din experiență am realizat că de fapt crapii stau acolo (mă refer la „cioate”) și trebuie doar să le prezentăm frumos momeala la nas! Consider că pescuitul din barcă îți oferă șanse mult mai mari de prins pește, atât datorită faptului că îți poți amplasa mult mai corect monturile, cât și în lupta cu peștele, unde de multe ori nu beneficiem de frână la mulinete, fiind un fel de „care pe care”! În concluzie, cred că năditorul special de Dunăre este de aur (cel cu plăcuță de plumb și arc), are avantajul că este mai greu luat de curent, dar și că menține nada de apel în zona momelii și a cârligului. În al doilea caz, pe locurile fără curent, recomand o nădire masivă, de ordinul zecilor de kilograme, iar apoi multă răbdare. Poate dura 24, 48 sau 72 de ore până încep trăsăturile, dar vă asigur că merită! Dacă am ales bine zona (repet, trebuie să fie una de trecere), crapii se vor opri pe patul de nadă, apoi, în funcție de cât de bine este făcut, vor sta de la câteva ore până la câteva zile, timp în care ne vor delecta cu trăsăturile lor. La cârlig folosesc în general boiliesuri rețetă proprie, dar în anumite zone porumbul pe firul de păr face legea. Iar pe brațul Sf. Gheorghe pătrățica de mămaligă este o momeală foarte importantă.
 
 
Importanța echipamentului în Deltă
 
Nu sunt adeptul sculelor scumpe. Citeste continuarea articolului pe Pescuitulpentrutoti.com, click aici.
 
Articol aparut in revista Pescuitul Pentru Toti, nr 19.


La 6 persoane le place asta.


Comentarii


Răzvan Sitaru : Imi poti spune te rog cum se ajunge la "intinsura".. Am mai auzit vorbindu-se de acest loc..mulțumesc
01 aug. 2016 ora 01:38