Crapmania este in modul offline. Verifica conexiunea la internet!

Ce este pescuitul la interceptie?

acum 6 ani
De multe ori am susținut că, pentru mine, crapii au multe asemănări de comportament cu oamenii. Mențin această afirmație pentru că, nu de puține ori, am tras concluzii judecând acțiunile peștilor exact cu mintea mea de om. Tot timpul am analizat niște parametri care fac parte din viața noastră reală, considerând eu că se potrivesc în planul subacvatic.
 
pescuit interceptie 
Repet elementele esențiale pe care eu le-am înțeles, pentru că le consider importante.
- Crapii nu au mâncat căpșuni, nici sepie, nici caracatiță.
- Crapii percep culorile într-un alt spectru decât noi.
- Crapii acordă importanță mai mare și pentru mai mult timp temperaturii apei unde „locuiesc” decât necesarului de hrană.
- Crapii intră în contact cu vibrațiile vocilor noastre sau ale mișcărilor de pe mal prin intermediul firelor monofilament tensionate care intră în apă.
- Crapii se feresc doar atunci când sunt atenţionaţi de semne care trădează pericolele, pentru că în viața lor liniștită stau foarte mult pe lângă maluri.
- Crapii se orientează după vibrațiile obstacolelor din apă și de aceea parcă știu tot timpul unde sunt obstacolele. De fapt, nu „parcă”, chiar știu.
 
pescuit la interceptie 
Aș mai avea observații, dar acestea sunt cam cele mai importante și pe care le iau în considerare cel mai des, în încercările repetate de capturare temporară a acestui pește, atât de râvnit cum este CRAPUL.
În toate momentele când am avut ocazia să-mi spun o părere despre un subiect legat de pescuit, cel mai greu este să transpun acțiunile în cuvinte. Știu cam ce trebuie să fac, cum să fac, dar nu tot timpul știu cum să povestesc aceste lucruri. În consecință, să ştiţi că eu fac tot posibilul! Când asistam la discuții între pescarii mai experimentați decât mine, întotdeauna rețineam anumiți termeni pe care-i foloseau. Denumiri ori mărci de produse le aprofundam cu ajutorul revistelor sau al internetului, pentru că în spatele oricărui cuvânt putea să fie un secret. Ştiţi deja din propriile experiențe că sinceritatea este un subiect delicat în rândul pescarilor și, ca să nu fiți dezamăgiţi, vă dau un sfat din propria experiență: nu întrebați de lucruri „sfinte”; rețete de nadă, locul unde s-a prins etc.
 
pescuit interceptie 
Abordarea inspirată sau greșită atrage după sine reușita sau eșecul partidei. Am trecut prin ambele situații de multe ori și de aceea am să încerc să vă spun lucruri esențiale despre o strategie de pescuit care are ca regulă de bază abstinența de la nădire și interpretarea zonei din fața pescarului. Dă roade în cele mai multe cazuri și este cunoscută sub denumirea de pescuit la intercepție. În partidele de plăcere fac această alegere pentru a obține trăsături într-un timp cât mai scurt. Cum probabil asta se înțelege și din denumire, pescarul încearcă să intercepteze peștele într-un loc pe care îl presupune a fi frecventat de acesta. Nimic foarte complicat până în momentul în care realizezi că nu ai ales bine locul și că trăsăturile întârzie să apară. Sunt destul de multe momente în care crapii nu sunt foarte interesați de hrănire și doar inspectează zona nădită. Vara, când temperatura apei este foarte ridicată, pescuitul la intercepție, bazat pe o momeală snowman și un sac solubil cu câteva particule mici (pelete, semințe), poate reprezenta soluția trăsăturilor. Sigur că și la începutul anului, când crapii proaspăt ieşiţi din hibernare încep să revină la viața activă, tot un astfel de stil de pescuit oferă cele mai bune șanse de reușită.
 
pescuit interceptie 
Două posibile scenarii de plasare a monturilor în situații diferite ar fi următoarele:
 
1. Dacă nu există nicio structură vizibilă sau cunoscută, faza de căutare a trăsăturilor e bine să se desfăşoare pe distanțe diferite față de mal, cu o nădire locală precisă, cu ajutorul materialelor PVA. Primirea unui răspuns pozitiv din partea crapilor pe oricare dintre lansete reprezintă punctarea și reținerea unei posibile zone de interes a crapilor. Sigur că trebuie o reconfirmare printr-o altă trăsătură, ca să putem reține locul respectiv ca pe unul „fierbinte”. Continuăm căutarea cu celelalte lansete, pentru depistarea unor noi zone unde să interceptăm un traseu de deplasare a peștilor. La găsirea unui al doilea loc care confirmă prin trăsătură, avem deja succesul asigurat, pentru că ne va fi ceva mai ușor să plasăm o a treia lansetă pe un traseu imaginar între cele două puncte marcate deja. Întotdeauna există tentația ca pe un loc bun, productiv, să punem a doua lansetă sau chiar pe a treia. Sfatul meu este să băgați maximum două lansete pe o zonă pe care o considerați foarte productivă, dar numai dacă vă asigurați că prin plasarea celei de-a doua monturi nu se aglomerează vadul și riscați să pierdeți trăsăturile. În cazul acestui scenariu reușit, veți avea trei zone productive depistate, ba chiar una dintre ele cu şanse duble de trăsătură prin plasarea a două monturi apropiate.
 
2. În situația în care avem o zonă pe care o declarăm 100% de interes pentru crapi (plaur, zonă cu agățătură, copaci în apă), modul de abordare se schimbă puțin. Aici încercăm să intervenim prin acțiunea noastră pentru a direcționa traseul crapilor către un punct pe care îl stabilim și îl construim. Strategia presupune scoaterea peștilor din zona în care îşi petrec majoritatea timpului și orientarea lor către o zonă nădită. Mai tot timpul în aceste situații intercepția se face între zona de protecție a peștilor și patul de nadă, în afara perimetrului protejat de obstacole. Acest lucru ne ajută și la creșterea considerabilă a șanselor de reușită a drilului. Nădirea despre care vorbesc, foarte slabă în zona obstacolelor, reprezentată de câteva boiliesuri, va fi suficientă pentru ca peștii să guste hrana și să fie, mai târziu, interesați de ea. Zona de atracție propriu-zisă este bine să fie la câţiva metri buni (10 m/15 m/20 m), ca să permită și plasarea a două monturi pe porțiunea pe care urmează să o parcurgă crapii spre patul de nadă. Sigur că este posibil ca peștii să nu părăsească acea zonă pe care ei o consideră sigură și de aceea la început ne asumăm riscul trăsăturilor nefinalizate și plasăm una sau două monturi direct în agățătură. Intercepția este aplicată și în această situație, pentru că nu facem altceva decât să provocăm crapii cu ajutorul momelii și al unei nădiri punctuale, fără să ne apucăm să înșirăm boiliesuri pe toată zona, care nu fac altceva decât să ofere șanse în favoarea peștilor. La margine sau direct între butuci, doar cu un ansamblu „Safety Clip” pe o linie principală groasă (0,35 mm/0,40 mm) și cu o montură din fir mai puţin rezistent (10/15 lb), putem încerca extragerea crapilor.
 
pescuit interceptie 
Realitatea este că în viața crapilor intervenim de fiecare dată când pescuim, pentru că nădirea, monturile ori aglomerația de fire monofilament au efecte puternice asupra comportamentului lor. Și, tot în realitate, tot ce spun pescarii poate fi combătut aprig de către pești, dar orice experiență nereușită o perfecţionează pe următoarea.
 
Gabi Tomulescu 
Gabi Tomulescu
Articol aparut in revista PPT 
7 persoane apreciază asta.
Apasă Îmi place dacă ți-a plăcut articolul. Ne ajută să identificăm conținutul care te interesează și să-ți oferim materiale cât mai relevante pe viitor.
Citește și ..
Comentarii
  • miercuri, 30 noiembrie 2016 17:51

    valter barbu : Un articol de clasa!Multe informatii in cateva fraze.Sper la cat mai multe articole de acest gen...