Crapmania este in modul offline. Verifica conexiunea la internet!

Ghidul crapistului incepator - Partea a doua: Nada

acum 9 ani
Voi continua “Ghidul crapistului incepator” cu un al treilea capitol ca importanta, dar care pentru marele public poate fi pe locul 1 ca importanta: NADA
 
Nada
 
Dupa parerea mea, nada sta la baza pescuitului la lanseta. Cu timpul, a evoluat de la nada procurata din natura (rame, viermisori), de la simplul cocolos de paine sau bobul de porumb cules direct de pe stiulete, pana la cele ma complexe boiliesuri care pot ajunge si la preturi fabuloase.
 
Varietatea de nada care se afla acum in arsenalul pescarului il ajuta sa pacaleasca pestele care este din ce in ce mai prudent, mai versat si mai inteligent. Se spune ca o momeala odata inspectata de un peste si refuzata nu va mai prezenta pentru acel peste niciodata interes. Alte opinii care apartin unor pescari de elita straini spun ca pestii au posibilitatea de a comunica intre ei si de a se antrena in hranit sau de a evita impreuna o hrana cu potential pericol. Practic este o caracteristica a oricarei vietuitoare de a invata si a se adapta pentru a putea supravietui.
 
Voi trece in revista principalele categorii de nade, atat de carlig, cat si pentru nadit si cele mai folosite din fiecare categorii. Hrana naturala: hrana naturala vie: rame, viermisori, larve de libelula, insecte, folosite mai ales in sezonul rece. Hrana naturala care nu este vie, eventual prelucrata: semintele (canepa, in, rapita, fasole, porumb, grau, alune tigrate si multe altele) prelucrate, fierte, inmuiate, fermentate, aromate etc. Probabil cea mai cunoscuta momeala si cea mai mult folosita atat pentru carlig cat si pentru nadit este porumbul.
 
 
 
Atu-urile semintelor ar fi urmatoarele:
 
Nada ieftina, usor de gasit si prelucrat. Ofera o mare varietate pestelui, majoritatea semintelor pot fi folosite si pe firul de par. Nu necesita echipament foarte sofisticat. In anumite momente ale anului sunt primele care atrag pestele. Pot fi folosite pe orice apa si ofera rezultate bune. Pot fi folosite pentru a evita anumite specii de peste (somn, sturioni) sau raci. Sunt utile si in capturarea tenului. Lichidele rezultate la inmuiere, fierbere sunt si ele folositoare in amestec cu nada, la hidratarea bilelor.
 
Lipsurile semintelor ar fi urmatoarele:
 
Nu pot fi folosite in cantitati foarte mari. Daca sunt folosite neprelucrate satura pestele foarte repede. Ocupa mult spatiu, au un miroas urat cand fermenteaza, majoritatea fiind mai prinzatoare dupa ce au fost lasate la fermentat (cu exceptia canepei care este interzis sa o folosim daca isi schimba mirosul). Nu pot realiza o selectie a specilor de peste sau a exemplarelor de crap mari decat intr-o masura mai mica. Au un randament mai slab la partidele lungi si la concursuri. Nu aduc un aport nutritiv prea mare pestilor.
 
Undeva la limita intre hrana naturala si cea artificiala ar fi mamaliga si groundbaiturile. Daca prima nu mai are nevoie de nici o prezentare fiind o nada consacrata care si-a pastrat eficienta in timp, voi insista mai mult asupra groundbaiturilor. Denumirea variaza fiind regasite sub diverse variante, toate fiind practic acelasi lucru: un amestec de fainuri, peste care se poate adauga apa sau lichide atractante pentru a se modela in forma de bulgari, liberi sau pe momitor, fara a necesita fierberea. Prin compozitia lor se pot dovedi extrem de complexe: fainuri cerealiere mai mult sau mai putin fine, sparturi cerealiere sau boabe intregi, fainuri de peste, carne sau scoica, lapte praf sau componente din acesta, coloranti, arome, atractanti. Practic pot contine orice. Pot fi folosite la nadit ca atare sub forma de bulgari sau pe naditor sau pot fi folosite ca mijloc de a antrena odata cu ele si alte nade (pelete, boilies, seminte, viermisori etc).
 
Varietatea groundbaiturilor de pe piata este covarsitoare, acestea fiind folosite si in alte stiluri si fiecare in parte poate aduce avantaje noi. Exista o vasta literatura legata numai despre acestea. Unii spun ca trebuie sa aibe culoarea substratului, altii ca dimpotriva trebuie sa fie in contrast cu substratul. Este o nada complexa in ciuda simplitatii, despre care se poate vorbi o viata.
 
 
 
In final nada "artificiala" cea mai complexa si preferata mea este reprezentata mai ales de pelete si boilies, dar si altele (plastice, pufarine etc).
 
Termenul de nada artificiala este impropriu pentru pelete si boilies avand in vedere ca in cea mai mare parte contin componente naturale, care au fost doar prelucrate de om. Este probabil cel mai discutat subiect, fiecare forum avand o intreaga sectiune dedicata numai boiliesurilor. Din acest motiv voi incerca sa nu fac decat o prezentare dedicata pescarului incepator.
 
Peletele: au fost initial folosite pentru furajare, iar apoi introduse si in pescuitul crapului, moment in care au fost semnificativ imbunatatite si variate. Se folosesc singure sau in completarea boiliesurilor, avand un pret mai redus. Este mai bine sa se foloseasca cat mai multe tipuri de pelete concomitent si de dimensiuni cat mai variate pentru a se completa intre ele. Exista o varietate mare de pelete pe piata: in functie de sezon, in functie de timpul de dizolvare si modalitatea prin care se produc, de continut; exista pelete pentru nadit si pentru carlig. Fiecare producator se lauda ca ofera cele mai grozave pelete din lume.
 
 
 
BOILIES-urile: Am sa numesc fara ezitare boiliesurile - nada suprema. Este o nada care a acumulat si inglobat cunostintele despre nutritie, piscicultura si experienta pescarilor la crap. Contine doua parti importante care nu lipsesc niciodata: mixul si partea lichida.
 
Mixul in functie de continut caracterizeaza cel mai bine un boilies, desi multi pescari inceptori sau neinformati, se raporteaza mai ales la aroma cand achizitioneaza, folosesc, lauda un boilies.
Astfel exista boiliesuri a caror baza sunt hrana de pasarele numite si "Birdfooduri". Acestea sunt caracterizate de o putere mare de absorbtie a aromei si a atractantilor si o capacitate de a le elibera in apa mai repede, de asemenea sunt relativ ieftine. Sunt mai bune in partidele scurte si in opinia unora in sezonul rece cand crapul digera si asimileaza mai greu mancarea. Nu dau un randament prea bun ca nada de cursa lunga (partide mai lungi de 24 de ore).
 
O alta categorie de mixuri sunt cele pe baza de fainuri de peste cunoscute sub denumirea de "Fishmealuri". Spre deosebire de boiliesurile anterioare sunt ceva mai scumpe, atrag mai greu pestele pe vad, eliberand mai incet aroma si atractantii. Se preteaza mai bine pentru sezonul cald, pentru partidele mai lungi si pentru lacurile intens vizitate de pescari la boilies. In Romania sunt probabil printre cele mai folosite si dau un randament bun. Odata "gustate" de peste il mentin pe acesta mai bine pe vad si ii creaza o oarecare dependenta avand un aport nutritiv foarte bun.
 
Ultima categorie mare ar fi boiliesurile cu continut crescut de proteine lactice. Aceste sunt printre cele mai scumpe, sunt cele mai potrivite pentru partidele lungi. Au un aport proteic si nutritiv foarte bun.
 
Alte tipuri de boiliesuri ar fi cele pe baza de fainuri cerealiere au fost gandite pentru a fi cat mai ieftine si cat mai apropiate de nada traditionala romaneasca (mamaliga si bobul de porumb) cu care pestii in special cei furajati cu cereale sunt obisnuiti.
 
Mai exista asa numitele "supermixuri" care sunt relizate prin combinarea a 2 mixuri consacrate si dovedite ca fiind eficiente. Cele mai populare sunt combinatia intre un "birdfood" si un "fishmeal". Au marele avantaj de a combina proprietatile celor 2 mixuri si astfel prind peste mai repede decat fishmealurile folosite singure si nu satura pestele ci il mentin mai mult timp pe patul de nada. Se preteaza cel mai bine in concursurile de pescuit la crap cand ai nevoie sa prinzi din prima secunda pana in ultima. Ne putem lauda ca in tara la noi prind probabil cel mai bine, sunt folosite pe scara larga si sunt eficiente si in afara pe lacuri pe care de obicei se pescuieste fie cu un birdfood fie cu un fishmeal clasic.
 
 
 
Exista producatori in special cei straini care se lauda ca au descoperit noi concepte si noi linii nutritionale care nu contin nici birdfooduri, nici fishmealuri nici proteine lactice ca si componenta principala si totusi sunt extrem de eficiente atat pe termen scurt cat si ca nada de cursa lunga. Un exemplu ar fi deja cunoscutul "The Cell" de la Mainline (companie de prestigiu englezeasca).
 
A doua parte componenta a boiliesurilor este partea lichida. Aceasta vine in completarea mixurilor si incearca sa-si aduca si ea aportul nutritiv. Poate varia de la simpla apa sau oua pana la solutii complexe care inglobeaza mai mult de zece componente pe care nu le voi detalia. Acestea sunt diferite arome, atractanti, lichide nutritive, indulcitori, amelioratori de gust, vitamine, minerale etc.
 
Un subiect aparte il reprezinta boiliesurile solubile. Aceste au fost concepute prima data, spre mandria noastra, de Tata Nitu, un pescar roman, fabricate apoi de firma Senzor Planet si in final preluate de toata lumea. Termenul de boilies solubil nu se refera la componentele solide, care nu se dizolva in apa ci la proprietatea bilei de a se dizolva in apa datorita modalitatii de preparare a acestuia si folosirea in locul oualelor a unei alt liant: laptele de porumb sau siropul de porumb dulce (atentie pentru incepatori nu este vorba de CSL, care este cu totul altceva). Acesta este un lichid vascos, asemanator mierii de albine si se foloseste in diverse dilutii (cea mai frecventa 50% SPD, 50% apa calduta). Boiliesurile astfel obtinute (termenul fiind impropriu, deoarece nu se fierb) se dizolva in apa in functie de temperatura, adancime, curenti, diametrul bilei, proportia de SPD intr-un anumit interval de timp (in medie 2 ore). Solubilele odata aparute au avut o dezvoltare si o utilizare exploziva. Sunt adeseori folosite in cantitati mai mari decat bilele fierte. Se doreste obtinerea de boilesuri cu timp de dizolvare din ce in ce mai mic sau dimpotriva mai lung. Au aparut bile solubile cu miez fiert care pot fi folosite la carlig, de exemplu "Bombele" realizate de Senzor Planet si care si-au gasit repede foarte multi adepti. Tot firma Senzor a mai introdus un produs pe care l-au intitulat "Amorsa", cu continut ridicat de betaina datorita melasei din compozitia acesteia. Aceasta amorsa are proprietati bune de liant, poate fi amestecata cu SPD fara a modifica capacitatea bilelor de a se rula corect si care poate scurta semnificativ timpul de dizolvare, oferind astfel pescarului care-si ruleaza singur solubilele posibilitatea de a jongla cu timpii de dizolvare fara a deteriora bila.
 
 
 
Boiliesurile au fost concepute si pentru a selectiona exemplarele mai mari si a evita speciile de pesti nedoriti prin dimensiune, textura, duritate, compozitie (in special cele picante, sau cele mai putin aditivate). O nadire cu boilies realizata corect poate creste media greutatii pestilor prinsi si poate aduce exemplare capitale care prefera o nada mai de calitate. Acest punct de vedere nu este acoperit in aceeasi masura si de bilele solubile care sunt mai moi, mai mici dupa dizolvare, mai aditivate deoarece cantitatea de lichide nu se diminueaza sau deterioreaza prin fierbere, lasa o gramajoara de particule mici care pot atrage si pestele mic. Totusi folosite intr-o proportie corecta si cand nu este nevoie sa selectam pestii sunt un arsenal care nu trebuie sa lipseasca nimanui.
 
 
 
Mai multe despre acest vast subiect, despre pop-up sau critic echilibrat, vom mai parcurge la capitolul "modalitati si strategii de nadire, monturi". Pescarul este in permanenta in cautarea nadei ideale, industria creata ca sa satisfaca aceasta necesitate a explodat in ultimul timp. La randul meu am incercat o mare plaja din nadele straine consacrate, dar si din cele autohtone, a caror calitate fiind din ce in ce mai buna, in momentul acesta m-am oprit asupra gamei de nada Senzor Planet, de care sunt extrem de multumit. Probabil experienta care se afla la baza nadei Senzor face diferenta, fiind cea mai mare firma din tara si cea mai consacrata si in exterior.
 
Pe langa nadele deja mentionate si aranjate pe categorii, mai exista o multime de alte alimente, produse care ar intra in acest subict si pe care doar le voi pomeni: bucatele de salam/carnat peperoni folosite pe firul de par sau direct in carlig, conserve de carne, de peste, uleiuri in amestecul de nadire, insecte naturale sau imitate (in special la pescuitul intre ape cu Zig-rig), radacini, tulpini de plante (in special pentru fitofag si ten dar nu exclusiv), imitatii ale nadelor clasice din plastic, cauciuc, spuma sau alte materiale, fragmente de fructe sau legume si altele, imaginatia pescarului fiind fara limita.
 
 
 
Flaviu Zapartan.
FIELDTESTER SENZOR PLANET
Virusat recent de pescuit.
9 persoane apreciază asta.
Apasă Îmi place dacă ți-a plăcut articolul. Ne ajută să identificăm conținutul care te interesează și să-ți oferim materiale cât mai relevante pe viitor.
Citește și ..
Comentarii
  • duminică, 11 august 2013 17:53

    MIHAI IVAN : foarte interesant articolul dumneavoastra.Am totusi o intrebare...de ce pestele de pe baltile normale nu raspunde la boilies-uri.am fost pe nenumarate balti "populare" unde tragea la orice mai putin la boilies-uri.Au pestii simtul vizual atat de dezvoltat incat la tot ceea ce nu pare natural acestia nu trag?Am stat 48 de ore incontinuu pe o balta unde am folosit toate felurile de boilier-uri.Nici nu a vrut sa auda.Si am aproape toata gama de la senzor,si dipuite si ne-dipuite

  • luni, 12 august 2013 18:04

    Simion Bratescu : Felicitari pentru articol si la mai multe ! Oricum, imi place chestia asta cu "fieldtester". Deci, in ziua de azi, marii producatori de boilies-uri au fieldtesteri. Chiar sunt curios ce va fi peste 10 ani...

  • luni, 12 august 2013 19:24

    Flaviu Zapartan : Domnule Mihai Ivan. Ma bucur pentru interes. Nu este vorba ca nu se hranesc pentru ca nu li se pare ceva natural. Intradevar este posibil pe baltile mai salbatice sa treaca o perioada de timp pana se acomodeaza da bolies iar apoi sa manace mai bine ca la inceput. Pentru asta trebuie administrarea periodica de pescari a unor cantitati mari de boiliesuri. Ce credeti ca se intampla pana la urma cu boiiesurile ajunse in lac? Evident ca sunt mancate, dar daca se pescuieste in paralel cu nada mai clasica gen porumb este posibil pestele sa manace preferential intai porumbul pentru ca este o nada cu care este mai obijnuit si doar dupa ce nu mai gaseste porumb si pelete sa treaca la boilies. Oricum la o partida de pescuit de 48h prea putin conteaza ce e in carlig mai important este cu ce si cat nadim. In cazut dumneavoastra ati si nadit cu boilies si cam ce cantitate? Pentru situatiile de genul acesta recomand sa naditi in paralel atat cu seminte cat si boilies de prefereabi in aceeasi zona a lacului. Cu timpul o sa observati ca trasaturile incep sa fie mult mai frecvente la batul/betele pe boilies, cu conditia sa fie peste in balta si mai ales pe vadul pe care pescuiti. Crapii aspira in permanenta ceea ce gasesc pe fundul apei, nisip, pietris, fragmente de lemne, vegetale, mizerii si evident nada. Ceea ce nu ii place scuipa. Din cauza asta este doar o chestiune de timp pana sa isi dea seama cat de mult ii plac boiliesurile.

  • marți, 13 august 2013 23:44

    Florin Coacaza : asa da articol! dnule Flaviu, de ce nu iti pui poze cu capturile ?

  • miercuri, 14 august 2013 07:02

    MIHAI IVAN : @Flaviu Zapartan:Va multumesc pentru raspuns.Intr-adevar poate crapii de pe baltile mai salbatice nu sunt obisnuiti cu boilies-urile.Vis-a-vis de nada folosita,si de cantitate cel mai graitor exemplu care imi vine in minte este cazul partidei de 24 de ore de la Barajul Gurbanesti:dupa ce am nadit din barca cam 5-6 kg de boilies-uri trasaturile au aparut la porumb dipuit in miere(????) betele pe boilies-uri ramanand in continuare neatinse. Probabil ca repetitia este mama invataturii si sigur o sa incerc in continuare,pescuitul cu boilies-uri este ceea ce mie imi place sa spun un pescuit"curat". Va multumesc inca o data pentru raspuns.

  • miercuri, 14 august 2013 08:33

    Flaviu Zapartan : Faptul ca ati avut totusi trasaturi ma face sa cred ca nadirea cu boilies a avut un efect destul de ok. Pe de alta parte va recomand sa incercati si balti care sunt deja invatate pe bile, unde poate este o taxa ceva mai mare dar si satisfactiile sunt pe masura... Eu fac si 350kg pana la locatia unde pescuiesc si sunt destui care merg pana in Franta sa incerce lacurile renumite de pe acolo. Cu banii investiti in 5-6kg de bile se poate merge pe un carpodrom cu 2-3kgde bile , 1 de sminte si niste groundabait si sa aveti parte de 10-15 capturi in acelasi interval de timp. Oricum o atentie deosebite trebuie acordata si monturii pentru boilies care cu toate ca nu este greu de realizat, nu este functioneaza corect daca nu este una destinata pescuitului la crap. Acest subiect sper sa-l acopar in partea patra a ghidului. @Florin Coacaza o sa pun cate o poza doua in urmatoarele articole :)

  • miercuri, 14 august 2013 11:15

    MIHAI IVAN : Pai balta asta ,la o zi dupa ce am plecat ,a fost pista de concurs la o cupa organizata de Neumarkt....in fine...stiti cum e...experienta se dobandeste in timp...

  • miercuri, 14 august 2013 11:17

    MIHAI IVAN : Cat despre montura,poate reveniti dumneavoastra cu un post ulterior despre dimensiuni/greutati/stil de realizare a unei monturi corecte pentru pescuit la boilies.

  • miercuri, 14 august 2013 12:52

    Flaviu Zapartan : Cu mare drag, zilele astea o sa fac si despre monturi, carlige, fire, accesori. Eu sunt Flaviu :) "dumneavostra" suna ciudat mai ales pe forum intre prieteni :) Fire intinse!