Peletele sunt mici, cochete, frumos colorate și consistent îmbelșugate cu cele mai hrănitoare ingrediente. Niciun amestec de nădire nu ar trebui să fie privat de pelete, aceste granule de mici dimensiuni, dar cu o extraordinară capacitate de atracție.
Ce sunt peletele?
La bază, peletele sunt o sursă de hrană sau, în zootehnie, o metodă de furajare a animalelor, inclusiv a diverselor specii de pești. Nu a durat mult până când cineva s-a prins că ele pot fi adoptate și în pescuitul sportiv, atât ca variantă de nădire, cât și ca momeală de cârlig.
Și asta pentru că peletele sunt alcătuite dintr-un mix foarte nutritiv, asemănător boiliesurilor. Ba chiar o peletă poate fi mult mai atractivă și nutritivă decât un boilies, dacă producătorul nu face rabat la ingrediente. Elementul principal care le diferențiază este obținerea prin aburi în cazul peletor, respectiv prin fierbere pentru boilies.
În ceea ce privește compoziția, de regulă peletele conțin făinuri vegetale și animale, semințe măcinate, diverse uleiuri de pește, arome, aditivi și atractanți precum betaina.
Cele două tipuri principale de pelete
Discuția se tranșează și articolul se ramifică cu ajutorul metodei de producție a peletelor.
Încep cu peletele mai puțin folosite de pescari, care intră mai degrabă la categoria de furajare despre care povesteam mai sus. Acestea sunt obținute prin compresie (sau presare) cu ajutorul unei prese speciale. Presa respectivă macină elementele mixului, iar rezultatul sunt niște pelete cilindrice și lunguiețe, care arată ca niște cărnăciori deshidratați. Voi reveni asupra proprietăților lor în secțiunea următoare, la rubrica avantaje.
Urmează peletele pe care le folosim cu toții, adică cele extrudate sau obținute prin tratament termic. Sunt cele mai compacte, dense și pe care le găsim în toate magazinele de pescuit. Vorbim despre ele imediat.
Avantajele peletelor
Proprietatea principală a peletelor presate este gradul ridicat de solubilitate, condiționat însă de temperatura apei în care le aruncăm. Chiar și în condiții de apă rece, timpul lor de dizolvare este cel mult mediu, mai ales dacă sunt aditivate cu alcool de porumb (și de obicei cam aceasta e rețeta) care, după cum știm, accelerează la rându-i procesul de dizolvare. Deci peletele obținute prin presare nu rezistă mult timp pe fundul apei, dar au meritul că nasc agitație în jurul lor. Nu facem selecție cu ele, deci se pretează unui pescuit de frecvență în care punem accentul pe cantitate.
Peletele extrudate se dizvolvă mai lent, și asta mai ales datorită uleiurilor adăugate în mix. Sunt destinate partidelor mai lungi de 12 ore, întrucât ele rămân mai mult timp pe substrat și, spre deosebire de cele presate, sunt mult mai nutritive și automat pe placul crapilor mai mari.
Avantajul lor este pontențialul pe care ni-l oferă în campania de nădire, dar și eficiența la cârlig. Alt avantaj semnificativ este prețul ambelor tipuri de pelete, semnificativ mai mic decât al unor boiliesuri de calitate. Și nu doar prețul, cât și rezultatele pe care peletele le pot oferi, bineînțeles în funcție de scopul pentru care le folosim. Deci da, peletele pot fi în unele cazuri și mai ieftine, și mai eficiente decât boiliesurile.
Nădirea cu pelete de mici dimensiuni se poate compara cu nădirea cu semințe. Compoziția peletelor, însă, poate beneficia de mai multe ingrediente de atracție (inclusiv de semințe!) decât varianta cu porumb și alte cereale. În momentul în care încep să lucreze în masa apei, un amestec de pelete cu siguranță că va ține crapul preocupat pe vad și îl va ademeni către cârlig. Dacă săltăm miza și nădim cu pelete de dimensiuni mari mari, deja avem o alternativă cel puțin la fel de eficientă, dar cu siguranță mai ieftină decât boilesurile solubile 😊
Cum alegem peletele?
În funcție de anumite criterii.
1. Birdfood sau Fishmeal? Adică atracție rapidă sau pescuit de așteptare? Pentru prima, mergem pe pelete presate sau pe varianta de birdfood a celor extrudate. Dacă practicăm un pescuit de așteptare pretabil crapilor mari, mergem pe pelete extrudate fishmeal, cu concentrație ridicată de făinuri animale și de uleiuri de pește. Cheia în acest criteriu se rezumă practic la timpul de dizolvare.
2. Dimensiune. Dacă pescuim la feeder sau pe apă rece, nu doar momeala, ci și nada trebuie să fie de granulație cât mai mică, astfel încât să se dizolve rapid și să transmită semnalul de hrană. Cu cât creștem diametrul peletelor, cu atât patul de nadă va rezista mai mult pe fundul apei, așteptând poposirea crapilor mai mari. O peletă mică de nădit este de 2 – 4 milimetri, iar diametrele mai mari se află între 6 și 10 milimetri.
Pentru cârlig, peletele depășesc 10 mm și pot ajunge chiar la 30 de milimetri, dar chiar și o peletă de 6 - 8mm poate fi folosită pe firul de păr (ce-i drept, mai mult la feeder).
3. Temperatura apei. În funcție de temperatura apei, lucrurile sunt destul de simple și de clare. Peletele care au un nivel ridicat de uleiuri în compoziție nu vor fi folosite pe apă rece, întrucât uleiul le inhibă dizolvarea și, dacă sunt asimilate, sunt greu digerabile de către crapi, ceea ce nu ar fi sportiv și etic din partea noastră. Dacă vremea e propice pentru pescuit, nu avem restricții de niciun chip.
4. Aromă / anotimp. Ne lovim, din nou, de subiectivitatea aromei. Pentru a rămâne într-un ton cât mai obiectiv, să ne uităm la comportamentul de hrănire al crapului.
Primăvara, crapii și natura în general revin la viață, or’ asta înseamnă că întregul ecosistem acvatic devine activ. Orice aromă care redă hrana naturală din lac poate să fie un atu. Se poate merge pe pelete cu CSL (care se dizolvă rapid în apa rece) și cu arome pe bază de libelule, râme, scoici și așa mai departe.
Vara alegem aroma mai degrabă în funcție de restul particuleleor de nadă pe care le folosim, pentru a avea o prezentare olfactivă unitară. Oricare dintre aromele pe bază de cărnuri (squid, octopus, krill, halibut) sau fructate pot da randament. De asemenea, este momentul ideal să alegem pelete cu conținut ridicat de uleiuri de pește.
Toamna, când crapii mari ies la joc, alegerea aromei ține mai mult de obiectivul partidei. Se spune că nada condimentată sau cu aromă de carne atrage crapii de talie mare dar, între noi fie vorba, se poate prinde pește mare și la arome fructate 😊
Iarna mai bine stăm acasă, cu sticla de vin pe masă. Sau dacă tot ieșim la baltă, putem umple un saculeț solubil cu pelete care să conțină mult CSL și cu Dumnezeu înainte!
Cum folosim peletele?
Ca nadă sau ca momeală. Să vorbim despre peletele ca varianta de nadă.
Pescuit lansat cu momitor: umectate în prealabil, peletele se adaugă în amestecul de momitor, urmând să se descopună de pe acesta în apă.
Pescuit lansat cu săculeț sau pungă PVA: le punem direct din ambalaj în pungă sau în săculeț, având opțiunea să le aditivăm cu un lichid care nu topește materialul solubil. Pescuit cu bulgări: le adăugăm în amestecul de nădire după ce le-am umectat sau le putem lăsa uscate.
Pescuit plantat: varianta ideală este să le amestecăm cu semințe, groundbait și boiliersuri tăiate, astfel încât să nu se împrăștie pe o rază prea mare pe fundul apei.
Peletele pentru cârlig sunt, de regulă, găurite, așa că le putem trage pe firul de păr pe orice montură scufundătoare ne dorim. Peletele negăurite pot fi fixate pe un inel de silicon.
Atracție, eficiență și costuri mici, cam acestea sunt atributele care fac din pelete o nadă care nu ar trebui ocolită de pescari.
Horia Anton