Conform unei zicale prezente în lumea pescarilor și nu numai se spune că ești pescar cu adevarăt doar dacă pescuiești și când e rece afară.
Lăsând filosofia deoparte, adevărul este undeva la mijloc. Să nu uităm totuși că nu avem de demonstrat nimic, nimănui, ci doar nouă înșine. Pescuitul trebuie să fie în primul rând despre plăcerea de a pescui, iar când aceasta dispare, pescuitul nu mai are farmec.
Revenind la subiect, aflându-ne în mijlocul iernii, când majoritatea pescarilor spun povestiri la gura sobei, m-am gândit că ar fi oportun un articol de sezon. Pentru ''temerarii'' care nu agață lansetele de crap atunci când se instalează frigul am pregătit noi informații menite să îi ajute în partidele reci.
Deci, dacă nu renunți ușor la pescuit și nu te sperie prognoza cu temperaturi joase, hai alături de mine să nu fiu singurul ''nebun" de pe malul apei!
1. Localizarea crapilor
Toate partidele efectuate atunci când apa are o temperatură scăzută au un numitor comun: localizarea crapilor.
Localizare este premisa de la care pleacă orice partidă de pescuit din sezonul rece. Odată cu răcirea apei, metabolismul crapilor scade, deci se hrănesc mult mai puțin. Totodată crapii nu mai parcurg distanțe ridicate pentru a găsi hrană, deci nu ne putem baza pe principiul că facem un pat de nadă oriunde și așteptăm crapii să ajungă în zonă.
Cum localizăm crapii pe apă rece?
Între sfârșitul toamnei și începutul primăverii crapii se vor cantona pe zonele adânci ale apelor (bălți, lacuri, râuri etc.). Dacă zonele respective prezintă structuri: praguri, gropi, copaci scufundați, șamd., clar peștii vor cauta acele locuri.
Primele criterii de care trebuie să ținem cont sunt: adâncimea și structurile submerse. Următorul aspect, la fel de important este tipul substratului.
Crapii vor prefera întotdeauna zonele mâloase în detrimentul celor tari. Deoarece confortul termic primează, vom găsi crapii în locurile cu nămol, deoarece păstrează o temperatură ceva mai ridicată a apei decât un substrat tare. De asemeni, crapii vor găsi în mâl hrană aproape în permanență, fiind perioada optimă în care se dezvoltă larvele de chironomus.
Mișcarea crapilor pe cuprinsul apei pe care pescuim este una destul de timidă. Crapii odată cantonați pe zona de iernat o vor părăsi foarte greu. Atât timp cât au la dispoziție hrană și adăpost, nu au motiv să plece.
Singurele perioade în care îi putem găsi și pe alte locuri sunt cele caracterizate de o încălzire bruscă a vremii. În astfel de momente, o parte dintre crapi va pleca către locurile cu apă mică pentru a căuta apa mai caldă. Nu știm dacă se vor hrăni pe acele zone, dar merită să încercăm măcar cu o lansetă pe apă mică dacă în timpul zilei avem parte de soare puternic.
În concluzie, pentru a localiza crapii în perioadele reci este necesară o bună cunoaștere a baltii pe care pescuim. Alegerea locului de pescuit nu va fi una la întâmplare, ci bazată pe informațiile pe care le avem la dispoziție din partidele anterioare. De altfel, nu strică să discutăm și cu alți pescari cu experiență pe apa respectivă pentru a fi siguri că pescuim unde trebuie.
Pentru a verifica adâncimile și existența structurilor, atunci când pescuim prima dată pe un loc nou este recomandată sondarea apei. Cu ajutorul sondării ne vom asigura că plasăm monturile cât mai aproape de porțiunile unde s-ar putea hrăni crapii.
2. Alegerea nadei pentru apă rece
În practică am întâlnit două tipare de hrănire a crapilor în anotimpurile cu temperaturi scăzute. Prima variantă și cea mai probabilă constă într-un pescuit bazat pe nade de mare finețe, în timp ce a doua presupune un pescuit destul de similar celui practicat în perioadele calde, cu mici ajustări desigur. În continuare, voi descrie ambele situații și modul în care ar trebui să alegem nada în funcție de anumite criterii esențiale.
2.1. Groundbaitul și mămăliga
Groundbaitul este în cele mai multe cazuri principala alegere a pescarilor de crap în partidele reci. Puterea de atracție, cât și efectul rapid pot determina un număr ridicat de trăsături într-un timp foarte scurt. Așadar, groundbaitul reprezintă o soluție excelentă pentru partidele scurte, efectuate în perioada rece în care pescuim cu momitor.
Grounbait pe bază de cereale sau făină de pește?
Din observațiile mele, mixurile cerealiere funcționează excelent pe ape sălbatice sau private în care nu se pescuiește regulat cu nade ce au în componență făină de pește (groundbait, mămăligă, porumb, canepă, grâu și alte semințe ori boiliesuri sau pelete birdfood). La polul opus, pe bălțile și lacurile unde boiliesurile și peletele de tip fishmeal sunt utilizate destul de des, șansele cresc în favoarea groundbaiturilor cu făină de pește.
Regula nu este una fixă, peștii putându-și schimba preferințele de la o zi la alta. Adesea, în partidele în care am dubii, mizez pe două nade diferite, câte una din fiecare categorie. Folosite separat, sau combinate, încerc să găsesc ''rețeta" potrivită pentru a obține trăsăturile mult dorite.
În acestă perioadă nadele ''de apă rece'' propuse de diferiți producători pot fi foarte productive. Având în componență larve de libelulă dar și alte ingrediente speciale cât și o granulație fină, nadele de apă rece au confirmat de-a lungul anilor, fiind foarte apreciate de pescari.
2.2. Mămăliga
Este recomandată mămăliga în sezonul rece? Da, dar nu orice mămăligă și nu oricând. Spre deosebire de vară sau alte perioade mai calde, granulația mămăligii trebuie să fie una cât mai redusă. Consistența este iarași importantă, deoarece o mămăliga moale, ce cade ușor de pe momitor este alegerea potrivită. Dacă mizăm pe o mămăligă tare, ce poate sta chiar și o zi pe momitor fără să cadă, șansele de a prinde scad destul de mult.
Putem pescui cu mămăligă pe orice apă în principiu. Este o nadă ce și-a dovedit eficiența în special pe durata concursurilor în care s-au prins cantități impresionante de crap cu mămăligă, în detrimentul boiliesurilor.
Desigur, că uneori groundbaitul poate fi mult mai productiv, dar se poate întâmpla la fel de bine ca balanța să se încline în favoarea mămăligii. Pe lângă mălai putem adăuga și alte ingrediente, precum peletele, ori putem combina mămăliga cu groundbait pentru a obține un plus de atracție și culoare.
De menționat că pescuitul cu momitoare și groundbait / mămăligă nu este un pescuit selectiv și ne putem aștepta ca pe lângă crapi să prindem și carași, plătici sau alte specii de cipridine.
2.3. Cerealele
Porumbul, grâul, cânepa și celelalte cereale nu reprezință nici pe departe varianta ideală pentru nădire pe ape reci. Timpii în care aceste nade sunt digerate de crapi este unul crescut și nu le stimulează nici pe departe apetitiul ci din contră, satură rapid crapii. Putem folosi în cantități reduse acest tip de nadă, împreună cu groundbait, boiliesuri sau pelete. Porumbul de consevă, fiind ceva mai mai moale poate consitui o soluție excelentă, fiind preferat de pescari în detrimentul celui fiert.
2.4. Boiliesurile, peletele și pasta de boilies
Boiliesurile și peletele sunt recomandate în special pe apele comerciale (de ex. bălțile cu sistem catch & release), deoarece sunt până la urmă cele mai folosite nade pe astfel de locații.
Totuși, în ultimii ani, pescuitul la boilies a luat amploare și în Delta Dunării. Prin urmare, crapii deltaici vor căuta boiliesurile și pe durata anotimpurilor reci, fiind astfel în continuare o nadă ideală.
Mai sus discutam despre cele 2 posibilități, cea a pescuitului cu nade fine cu efect imediat și cea a pescuitul cu nade mai ''grele", cu timpi mai mari de așteptare. Cu boiliesuri, putem aborda ambele variante fără probleme.
Dacă ne dorim un pescuit de mare atracție și cu rezultate rapide, vom alege boiliesuri solubile, dar și tari (în cantitate mai redusă) cu dimensiuni de 14-20 mm. Pentru a ne mări șansele de a obține o trăsătură, folosirea pastei de boilies pe un plumb striat sau momitor este necesară. La fel de bun poate fi și un groundbait, desigur.
În partidele lungi, de minimum 24 ore, abordarea se schimbă. În funcție de specificul bălții / lacului, vom alege boilesurile în consecință. Spre exemplu, pe apele pe care crapii preferă chiar și pe frig bilele tari de 20 mm, alegerea este una destul de clară. În schimb pe cele în care crapii sunt ceva mai mofturoși, variantele de 16 mm, sau chiar mai mici s-ar putea să fie cele potrivite.
Mare atenție în ce privește solubilele, deoarece putem avea supriza ca o bila de 20 mm să reziste în apă chiar și 8-12 ore în funcție de temperatura apei și prospețimea acestuia.
Peletele pot fi folosite împreună cu orice tip de nadă. Recent, a devenit extrem de popular pescuitul cu pungi solubile.
Pungile PVA în care sunt introduse pelete de mici dimensiuni (2-4 mm), spărtură de boilies și diferite lichide sunt adevărate ''bombe" de atracție și nutriție în sezonul rece pentru crapi.
Alături de o momeală flotantă sau critic echilibrată, pungile PVA au dat rezultate excelente pe apă rece în detrimentul altor abordări. Explicația este destul de simplă, peștele găsește în apropierea momelii de cârlig o grămăjoară de nadă, ușor de aspirat, momeala de cârlig ieșind în evidență precum cireașa de pe tort.
Același principiu se aplică deopotrivă și pescuitului cu momitor. Nada este cea care direcționează crapii către momeala de cârlig. Astfel, momitoarele, plumbii striați și pungile generează un plus de atracție față de un plumb obișnuit. De asemeni, putem pune peletele și în săculeți solubili, fiind din nou un tip de prezentare eficientă a nadei în jurul cârligului.
2.5. Lichidele nutritive
Lichidele nutritive nu ar trebui să lipsească din nicio partidă efectuată în sezonul rece. CSL-ul (alcoolul de porumb), cât și lichidele ce conțin un complex de aminoacizi, proteine lichide, atractanți și arome oferă un plus de atracție nadei pe care o folosim.
Este de preferat să adăugăm lichidele în nadă înainte de a începe partida. Astfel, vor avea timp să fie absorbite corespunzător, efectul fiind unul mult mai vizibil. Lichidele nutritive se pretează oricărui tip de nadă, majoritatea fiind PVA friendly (nu topesc materialele pva).
3. Nădirea – un element necesar sau un risc inutil?
Iarna nu-i ca vara, iar expresia nădirea este o lamă cu două tăișuri capătă și mai tare contur pe vreme rece.
Cu toții știm că în apă putem introduce oricând nadă, dar odată ajunsă în apă nu o mai putem scoate. Cuvântul cheie ar trebui să fie moderația. Nădirile masive nu sunt recomandate nici pe departe, fiind specifice cele precaute, bazate pe cantități mici.
Când pescuim la intercepție (fără nădire) și când nădim?
De obicei partidele scurte sunt specifice pescuitului la intercepție. Nada ce cade din momitor, plumb striat, pungă sau săculeț PVA pot fi suficiente pentru a stârni interesul crapilor. Pe de altă parte, dacă observăm că avem peștii în zonă și sunt dispuși să să hrănească putem apela la o nădire ușoară, de preferat din cobră.
În partidele mai lungi, de minimum 24 ore, putem nădi regulat, folosind cantități reduse de nadă. Principiul pe care ne vom baza este următorul: avem trăsături nădim, nu avem trăsături, așteptăm ca nada deja aruncată în apă să își facă efectul.
Deoarece crapii nu consumă atât de multă nadă, este ideal să evităm supranădirea locului pe care pescuim. Astfel ne vom mări șansele ca momelile de cârlig să fie descoperite de către alti pești și nu vom face decat să saturăm crapii prezenți în zonă.
Metodele de nădire pot varia în funcție de pescuitul pe care îl practicăm. Indiferent că nădim cu catapulta, spombul, cobra, navomodelul de plantat, sau barca de plantat, este extrem de important să nu împrăștiem nada pe o suprafață mare.
Odată indentificate locurile productive, va trebui să încercăm să le nădim cât mai precis. Nada aruncată pe lângă aceste zone poate fi una irosită, deoarece peștii nu vor ajunge la aceasta în timpul util, ba chiar astfel îi indepărtăm de zonele în care plasăm monturile. În perioadele reci, moderația cu care nădim dar și precizia sunt factori importanți ce pot face diferența între o partidă reușită și una eșuată.
4. Momelile de cârlig pentru pescuitul pe apă rece
Destui pescari au impresia că în sezonul rece putem prinde crapi doar cu momeli floante de mici dimensiuni. Din nou, intervine specificul apei pe care pescuim și modul de hrănire al peștilor. Am văzut crapi prinși iarna cu pelete flotante de 6 mm, dar și cu boiliesuri tari de 24 mm. Important este să ne adaptăm preferințelor crapilor și să le oferim ceea ce caută.
De regulă, în perioadele reci crapii au tendința de a prefera momelile de mici dimensiuni, indiferent că discutăm de cele flotante, critic echilibrate sau scufundătoare. Totuși, putem avea și partide în care să prindem excelent având la cârlig boiliesuri tari de 20 mm sau 24 mm, pescuind precum vara.
În cele ce urmează, voi încerca să detaliez modul în care ne vom alege momeala de cârlig pentru a obține cele mai bune rezultate posibile.
4.1. Momelile flotante: pop-up, pelete flotante și porumb artificial
Momelile flotante, indiferent de categorie, sunt momeli de mare atracție ce prezintă interes pentru crapi, indiferent de anotimp.
În perioadele reci sunt preferate de pescari pentru simplul fapt că oferă rezultate imediate. Este lesne de înțeles că un pop-up de 8 mm sau o boabă de porumb artificial va fi mult mai ușor de aspirat față de un boilies de 20 mm, corect?
Foarte important este de menționat faptul că momelile flotante funcționează de regulă doar pe zonele nădite sau atunci când lângă se află ceva nadă, indiferent că este pusă pe momitor, plumb striat, săculeț sau pungă pva. Situațiile în care momelile flotante pescuite izolat dau rezultate sunt destul de rare, cel puțin pe apele de la noi din țară.
Așadar, am stabilit că momelile flotante merg doar împreună cu ceva nadă în apropiere. De ce criterii vom ține cont în alegerea lor? Ei bine, vom avea în vedere: dimensiunea, gradul de flotabilitate, culoarea și aroma.
Dimensinea momelilor flotante o vom stabili în funcție de talia crapilor pe care îi urmărim. Dacă ne dorim un pescuit de frecvență cu multe trăsături este clar că cele de 4-6-8 mm sunt cele potrivite. În schimb, în situația în care urmărim o oarecare selecție, putem plusa ajungând la 10-14 mm. Să nu uităm că sloganul ''momeală mică, pește mare" se aplică perfect în anotimpurile reci, momelile flotante aducând adesea crapi de 2 cifre în minciog.
Gradul de flotabilitate al momelilor este important pentru a ne asigura că momeala se echilibrează perfect cu cârligul. Atunci când este destul de frig, de regulă mizăm pe cârlige mici (nr. 8-10). Deci, nu ne dorim ca forfacul să fie ridicat în masa apei pentru că nu vom avea trăsături.
Verificarea poziției cârligului într-un recipient cu apă este necesară. Astfel, vom evita situația de mai sus, dar vom afla și modul în care răspund mai rapid crapii în partida respectivă.
De exemplu, uneori crapii vor prefera un cârlig culcat în totalitate pe substrat spre deosebire de unul ce stă oblic, ''în cap și în coadă". Nu ne este tocmai clar modul în care percep crapii sub apă momelile noastre de cârlig, dar dacă putem identifica anumite tipare de hrănire, este păcat să nu profităm pentru a ne bucura de partide reușite.
Culoarea momelii este extrem de imporantă în perioadele reci. Culorile se împart în două categorii: cele fluorescente (culori țipătoare, extrem de vizbile) și cele washed-out (culori șterse, în tente mult mai terne).
Poate vă întrebați, cum s-a ajuns la aceste momeli de tip washed-out. Explicația ar fi următoarea.
Deși la prima vedere culorile fluo par ideale datorită vizibilității lor, în practică lucrurile nu stau mereu astfel. Pe vreme rece, gradul de turbiditate al apei scade, sedimentele depunându-se treptat pe substrat. Așadar apa devine mult mai limpede, iar momelile mai ușor de observat. Uneorii crapii pot deveni suspicioși atunci când văd o momeală în culori tari. Pentru aceste situații, au apărut momelile șterse, menite să păcălească chiar și cei mai preacuți crapi.
În principiu, orice culoare poate da rezultate pe apă rece. Recomandarea mea este să ne pregătim cu cât mai multe culori și să încercăm să le schimbăm regulat pentru a o identifica pe cea potrivită.
Personal, cea mai mare încredere o am în culoarea galben atunci când vine vorba de pescuitul pe apă rece. Este o culoare universală, foarte vizibilă, pe care mizează destui pescari. Totuși am avut și partide în care nu a funcționat, de aceea o trusă de momeli bine pregătită este necesară.
Aroma momelii am lăsat-o la final pentru că o consider ca fiind cea mai puțin importantă. De regulă, aleg arome dulci fructate, pentru că astfel de arome se dispersează excelent chiar și în apă rece, precum: ananas, scopex, căpșună, miere, vanilie șamd. Și aromele grele: krill, squid octopus sau frankfurter se pot bucura de succes, fiind de încercat atunci când nu avem un răspuns din partea peștilor pe aromele dulci.
4.2. Momelile critic echilibrate: wafters, boilies critic echilibrat, snowman (boilies + pop up)
Asemeni momelilor flotante, cele critic echilibrate sunt ușor de absorbit de către crapi. In afară de waftersuri, ce sunt asemănătoare pop-up-urilor (diferă gradul de flotabilitate), celelalte categorii de momeli sunt oarecum destinate unui pescuit ceva mai selectiv.
Waftersul poate arăta precum un pop up, dar va sta altfel sub apă. Practic are aceleași proprietăți de atracție: culoare, vizibilitate, aromă. Deci va funcționa similar, fiind menit să fie aspirat de orice crap ce trece pe lângă montură.
În schimb, boiliesurile critic echilibrate, sau în combinație cu pop-up sau o boabă de porumb artificial sunt momeli ce pot fi evitatate de crapii de talie redusă în sezonul rece. Astfel, dacă urmărim o selecție a crapilor putem apela cu succes la aceste momeli.
Totuși, atunci când mizăm pe diametre reduse, de ex. un boilies critic echilibrat de 14 mm, sau un snowman mic cu boilies de 14 și pop-up de 8 mm, putem prinde fără probleme și ciortan. Dacă momelile flotantele și waftersurile sunt doar momeli de atracție, criticile și snowman-urile sunt momeli atât de atracție, cât și de nutriție fiind foarte căutate de către crapi.
4.3. Momelile scufundătoare: boiliesurile
Solubilele sau tarile pot oferi rezultate excelente din postura de momeli de cârlig în sezonul rece. Dacă mai sus discutam de abordări, tipologii de bălți / lacuri și comportamentul crapilor, este clar că și în cazul boiliesurilor vom ține cont de aceste aspecte.
Pescuind cu boilies ne putem adresa oricărui crap, indiferent de talie. Boiliesurile ce prezintă un grad de atracție ridicat sunt indicate ciortanilor sau crapilor medii. În schimb, pentru crapii de talie mare este posibil ca un boilies folosit la nădit să fie mult mai potrivit.
Ce înseamnă un boilies cu un plus de atracție?
Adesea aceste bile le găsim sub denumirea comercială de boiliesuri de cârlig. Spre deosebire de cele utilizate la nădit prezintă un plus de aromă sau sunt dipuite într-un lichid menit să le crească gradul de atracție. Indiferent că vorbim de bile de cârlig solubile sau tari, acestea au fost concepute astfel încât să iasă în evidență pe zona nădită.
Boiliesurile de nădit se adresează mai degrabă crapilor de talie medie și mare. Le putem transforma în boiliesuri ceva mai atractive dacă le dipuim în prealabil.
Un pont foarte interesant în sezonul rece este acela de a nădi și de a pescui cu boiliesuri ''activate" (washed-out) cu apă din baltă încălzită.
Marele avantaj al boiliesurilor activate este acela că preiau PH-ul apei și lucrează mult mai rapid. Folosind aceste boiliesuri putem scurta uneori timpii de așteptare a apariției primelor trăsături. La fel de utilă, poate fi și dipuirea boiliesurilor într-un lichid nutritiv sau CSL încălzit. Scopul este același, de a activa momeala și de a o face să lucreze de îndată ce este plasată sub apă.
Monturile pe care le vom pescui în perioadele reci le vom alege desigur în funcție de crapii pe care îi urmărim și tipul apei pe care pescuim.
5.1. Montura cu momitor
De departe cea mai populară montură în sezonul rece este montura cu momitor. Ușor de realizat și extrem de eficientă, montura cu momitor reprezintă soluția ideală pentru partidele scurte în care ne dorim un pescuit de atracție.
Pe arcul momitor putem pune mai multe tipuri de nadă: groundbait, mămăligă, pelete sau pastă de boilies. Un aspect important al pescuitului cu momitor îl constituie timpii de schimbare a lansetelor. Momitorul funcționează atât timp cât avem nadă lângă momeala de cârlig.
De aceea, timpii de schimbare ai lansetelor, nu ar trebui să depășească 1-2 ore.
De regulă atunci când pescuim cu momitor în sezonul rece, mizăm pe un pescuit de intercepție. Practic singura nadă ce ajunge în apă este cea care cade de pe momitor. De aceea, nu este recomandat să scoatem lansetele rar. Ducând nadă în permanență avem toate șansele să atragem atenția crapilor și să ne bucurăm de trăsături.
Forfacele pe care le atașăm acestor monturi vor fi unele scurte, de aprox. 5-10 cm, iar cârligele de dimensiuni reduse, nr. 8-10, mai rar apelându-se la cârlige nr. 6. Firele de forfac ideale sunt cele textile, de diametre reduse: 0.10 – 0.16 mm.
5.2. Montura cu plumb striat
Plumbul striat poate fi folosit doar în combinație cu pastă de boilies sau pelete umectate. Va trebui să avem grijă să nimerim consistența potrivită a nadelor. Nu ne dorim ca nada să cadă la impactul cu apa, dar nici să o rămână prea mult timp pe plumb.
Un pont excelent în cazul acestor monturi, este învelirea momelii de cârlig în pasta de boilies pentru a genera un plus de atracție, oferit de norișorul ce se formează lângă momeală.
Forfacele folosite sunt cele similare monturii cu momitor (5-10 cm).
5.3. Montura cu punga PVA
Montura cu pungă PVA este o montură nouă pentru pescarii români, dar care a devenit destul de utilizată datorită faptului că prinde bine într-o sferă largă de scenarii.
Dacă discutăm despre pescuitul cu pungi PVA în sezonul rece, punga prezintă marele avantaj de a avea nadă lângă momeala de cârlig. Putem crește gradul de atractivitate al pungii PVA prin introducerea unui lichid nutritiv cu ajutorul unei seringi.
Referitor la forface, sunt ideale cele scurte de până în 10 cm, principiul fiind același precum în cazul momitorului și al plumbului striat și anume: faptul că momeala trebuie să fie plasată cât mai aproape de nadă.
5.4. Montura cu plumb
Monturile cu plumb indiferent de tip: in-line, cu plumb pierdut sau helicopter se adresează mai degrabă pescuitului la boilies. În sezonul rece aceste monturi nu sunt tocmai cele mai utilizate, dar pot da rezultate pe anumite tipuri de apă.
De exemplu, pe un carpodrom cu densitate ridicată, dacă crapii se hrănesc destul de intens, monturile cu plumb pot fi foarte productive.
În cazul în care urmărim obținerea unui plus de atracție putem atașa de cârlig un săculeț pva cu diferite tipuri de nadă: groundbait, pelete sau boilies spart.
Lungimea forfacelor și tipul firelor de forfac (texil sau fluorocarbon) diferă în funcție de specificul fiecărei monturi: in line – 10-16 cm, plumb pierdut – 15–25 cm și helicopter – 14-22 cm. Lungimea și mărimea cârligelor vor fi în funcție de dimensiunea momelilor de cârlig. Astfel o momeală mai mare va necesita un cârlig pe măsură și un rig mai scurt, iar în cazul momelilor mici vom proceda invers, rig mai scurt și cârlige ceva mai mici.
6. Strategii de pescuit pe apă rece
Strategiile de pescuit pe care le vom face în sezonul rece vor fi în funcție de un cumul de factori, ce a fost enumerat în acest articol. Pe lângă localizare, specificul apei, densitatea crapilor preferințele acestora, durata partidei și informațiile provenite de la alți pescari vom trece pe listă evoluția prognozei meteo.
Vremea ne influențează partidele pe tot parcursul anului. În sezonul rece, crapii fiind ceva mai sensibili, vor reacționa destul de prompt în ce privește schimbările temperaturilor.
Sunt de evitat partidele planificate în zilele în care vremea se află în răcire, iar la mare căutare sunt cele aflate la polul opus și anume când temperaturile sunt mult mai plăcute. Despre durata partidei de pescuit am vorbit destul de puțin, așa că revin cu o mică detaliere a acestui subiect.
Personal, în partidele scurte de o zi (aprox. 8-12 ore) mizez întotdeauna pe un pescuit de intercepție cu momitoare, bazat pe atracție. Momelile mici (papanele) și nadele fine sunt principalele "arme" pentru a scoate crapii la lumină.
În partidele mai lungi de 12 ore, situația se schimbă. De regulă, încep tot cu momitoare, plumbi striați sau pungi pva. Motivul este unul simplu și anume identificarea zonelor ''fierbinți" în care crapii mănâncă.
Odată identificate aceste locuri, dacă trăsăturile continuă, plusez cu o mică nădire destul de restrânsă. În funcție de răspunsul ulterior al peștilor, nădirea poate continua sau nu. Dacă totul decurge conform planului, trec pe monturi cu plumb și boilies pentru a încerca o oarecare selecție a crapilor.
De subliniat că în cazul pescuitului pe apă rece nu există reguli fixe. Am întânit partide în care peștii se hrăneau excelent pe boiliesuri tari de 20 mm în mijlocul iernii, dar și unele în care abia îi păcăleai cu un pop-up de 6 mm și un cârlig nr. 12 legat cu fir subțire, mai degrabă dedicat pescuitului la feeder.
Totul este să fim deschiși în permanență la schimbări și să fim foarte atenți la semnele din jurul nostru.
7. Echipamentul necesar pentru pescuitul pe apă rece
Partidele efectuate pe finalul toamnei, iarna sau primăvara devreme necesită un echipament pe măsură. Pe lângă cel destinat peștilor, va trebui să ne asigurăm că vom avea parte de tot confortul termic atunci când ne aflăm pe malul apei.
În materie de îmbrăcăminte sunt recomandate costumele de iarnă, costumele termice pentru corp, șosetele termo, căciucile groase șamd. În ce privește încălțămintea, bocancii impermeabili nu ar trebui să lipsească.
Dacă dorim să petrecem o noapte sau câteva nopți pe malul apei, încălzitorul de cort sau aeroterma sunt necesare, indiferent că ne vom caza la cort sau într-o căsuță pusă la dispoziție de administrație. Fac excepție căsuțele ce dispun de încălzire termică proprie, fiind totuși destul de rare pe bălțile de la noi din țară.
Sunt un pescar ce pune foarte mare accent pe confortul termic în anotimpurile reci. Am răcit destul de des în urma partidelor de pescuit și de aceea consider că ar trebui să ne gândim la acest aspect destul de bine și să ne pregătim adecvat.
8. Concluzii
Pescuitul la crap pe apă rece nu este un pescuit tocmai comod, dar poate oferi satisfacții deosebite. Adesea s-au prins crapi capitali în condiții nu tocmai prielnice, motiv pentru care o parte din pescari adoră partidele efectuate în anotimpurile reci. Inclusiv Claudiu Popa de la Claumar a afirmat destul de des că preferă partidele pe vreme rece, deoarece atunci cresc șansele de a te întâlni cu un nou record. Explicația ar fi următoarea: crapii de talie mică / medie sunt mai puțini activi, iar procesul de selecție poate fi astfel scurtat și să ajungem la crapii mari mult mai repede.
"Soarta îi favorizează pe cei îndrazneți" și aș mai adăuga "crapul nu trage de acasă din fața calculatorului sau a televizorului". Deși sunt un mare fan al pescuitului de vară, nu mă dau în lături nici partidelor efectuate în sezonul rece. Atât timp cât vremea ne permite și avem echipamentul necesar unor astfel de partide este păcat să nu profităm pentru că iarna este destul de lungă și trece al naibii de greu.
Sper că ați găsit în acest articol informații interesante și vă aștept cu drag cu ocazia celui ce va urma.
Vă urez tuturor fire întinse și dezghețate, căldură în cort și capturi pe măsura ambției!
Ionut Constantinescu