Sondarea apei in pescuitul la crap

miercuri, 14 octombrie 2020

Sondarea apei reprezintă, de regulă, o operaţiune premergătoare pescuitului. Prin intermediul sondării putem afla aspecte importante legate de locul în care pescuim precum : adâncimi, tipuri de substrat şi existenţa unor structuri.

După cum bine ştim, toate aceste informaţii aduc un aport decisiv în realizarea unei partide reuşite. Sondarea contribuie enorm în efectuarea unei localizări eficiente a crapilor. Folosind informaţiile obţinute putem intui zonele în care crapii se hrănesc.

4 lansete pe balta la apus de soare

În continuare voi descrie modul în care sondarea ne poate influenţa pozitiv pescuitul, cum şi când se efectuează, ce echipament este necesar, plus multe alte ponturi.

  1. Necesitatea sondării
  2. Echipament recomandat
  3. Sondarea pe ape stătătoare
  4. Sondarea pe ape curgătoare
  5. Interpretarea rezultatelor în funcţie de anotimp

1. Necesitatea sondării

De ce trebuie să sondăm? Pentru a putea răspunde la această întrebare, mă voi raporta la un scenariu, des întalnit în pescuitul crapului, şi anume, efectuarea unei partide pe un loc nou.

Să presupunem că pescuim pe o zonă pe care nu am mai fost, sau despre care avem puţine informaţii. Unde vom poziţiona lansetele şi unde vom nădi pentru a avea trăsăturile mult dorite? Răspunsul corect poate veni doar în urma sondării. Astfel vom cunoaşte exact adâncimea pe care pescuim, tipul de substrat, şi poate vom identifica o structură care ne va aduce multe prezentări.

Sondarea nu ar trebui omisă, indiferent dacă ştim că locaţia în care pescuim, nu are diferenţe semnificative de nivel, ori structurile lipsesc cu desăvârşire. Am întâlnit destule situaţii în care, pe o astfel de apă, tipul de substrat era cel care făcea diferenţa. Crapii vor căuta în anumite momente substratul tare, în altele vor prefera substratul moale, fiind uneori într-o continuă mişcare, acelaşi principiu aplicându-se şi pentru adâncimi/structuri.

O cartografiere a locului în care pescuim ne va ajuta să identificăm mai rapid zonele productive. Astfel vom putea anticipa, în timp util, locurile prin care trec si se hrănesc crapii.

Dacă aruncăm lansetele la întamplare, şi aşteptăm să prindem, avem mult mai puţine şanse să ne bucurăm de o partidă reuşită. Uneori s-ar putea să funcţioneze, alteori în schimb, sondarea poate fi bariera între succes şi eşec.

De asemeni simt nevoia să menţionez următorul aspect.

Probabil una dintre cele mai mari greşeli, pe care o fac pescarii frecvent, este faptul că pun întrebările greşite atunci când pregătesc o partidă de pescuit : ,,La ce momeală a tras? Ce monturi ai folosit? Pe ce loc ai pescuit?”.

Aceste informaţii sunt aproape inutile, dacă nu sunt însoţite şi de distanţele pescuite. Un puzzle nu poate fi complet, dacă lipsesc unele piese. Prin urmare, solicitaţi informaţii clare, care odată avute, trebuie probate. Cum? Sondând! Spre exemplu : ni se indică că avem un prag la aproximativ 70 de m. Poate acel prag se află de fapt, la 60 m, sau 80 m, sau nu există niciun prag, ci doar o eroare a pescarului care ne-a oferit informaţia. Putem fi siguri, doar dacă sondăm. Eventual, poate vom descoperi şi alte zone interesante, de care predecesorul nostru nu avea cunoştinţă.

Ionut Constantinescu pe balta cu un crap romanesc mare in brate

2. Echipament recomandat

În principiu sondarea poate fi realizată cu orice echipament. Totuşi anumite caracteristici ale ansamblului utilizat ne pot ajuta să efectuăm o sondare mult mai precisă.

2.1. Firul

Firul multifilament (textil) este un element cheie din punctul meu de vedere. Principalul avantaj faţă de firul monofilament este lipsa elongaţiei.

Textilul va transmite cu o acurateţe mult mai bună obstacolele întâlnite în apă şi tipurile de substrat. Elongaţia monofilamentului ne poate păcăli foarte uşor, mai ales în cazul sondării la distanţe mari, cu fire mono de diametru redus (0.22-0.25 mm). De asemeni, dacă discutăm de pescuit la distanţă, folosirea unui întaitaş textil este recomandată. Personal optez pentru un textil principal cu o grosime de 0.16-0.18 mm şi un înaintaş de 0.30-0.35 mm, suficient de rezistent pentru a face faţă şi celor mai grei plumbi.

Nici varianta utilizării unui monofilament gros (0.40 mm) nu este una viabilă. Monofilamentul gros deşi prezintă o elongaţie redusă, opune o rezistenţă mai mare în timpul recuperării, comparativ cu un fir subţire, care ,,taie" mult mai bine apa. Totuşi, există şi excepţii în care firul monofilament poate fi folosit în procesul sondării, pe care le voi detali ulterior în cuprinsul articolului.

De asemeni, un alt atuu al firului textil este rezistenţa acestuia. În momentul în care plumbul folosit pentru sondare se agaţă într-o structură submersă, având textil pe mulinetă vom avea o şansă în plus în a-l recupera.

Singura situaţie în care firul textil nu este indicat constă în prezenţa scoicilor pe substrat. În acest caz, textilul va avea tendinţa de a se reteza rapid, din cauza lipsei de rezistenţă la abraziune, monofilamentul fiind net superior la acest capitol.

rola de fir

2.2. Lanseta

Lanseta utilizată ar trebui să fie una cu acţiune rapidă (fast). Deşi părerile sunt împărţite atunci când se discută despre tipul lansetei, apreciez că o lansetă rigidă ne va ajuta să ,,pipăim” mai controlat substratul apei. Vom simţi în lansetă orice schimbare a tipului de substrat (de ex. trecerea de la substrat tare la substrat moale) ori existenţa unei structuri.

lanseta spod pentru sondarea apei

Deşi acest articol este dedicat pescuitului la crap, îmi este imposibil să nu menţionez următorul aspect. Aţi încercat vreodată să pescuiţi la spinning având ca specie ţintă şalaul? Ei bine, din propria experienţă vă pot spune că pescuitul şalăului folosind jig-uri se bazează enorm pe sondare. Cu ajutorul jig-ului se tatonează substratul în cautarea locurilor ce pot oferi un potenţial atac. Fără o lansetă fast, uneori chiar extra-fast acest pescuit este imposibil. O lansetă parabolică sau semi-parabolică nu va trasmite niciodată la fel de bine evoluţia plumbului pe substrat precum una rapidă.

lanseta pentru sondarea apei

2.3. Mulineta

În cazul mulinetelor alegerea este una destul de simplă. Se poate folosi orice mulinetă cu un tambur suficient de mare pentru a atinge distanţele dorite. Un singur aspect trebuie avut în vedere. Dacă se va opta pentru fir textil, este recomandată evitarea încărcării excesive a tamburului. Se pot lasă cca. 2 mm liberi până la buza tamburului pentru evitarea formării ,,perucilor” în timpul aruncării.

mulineta okuma folosita pentru sondarea apei

Anumite particularităţi ale echipamentului utilizat le voi prezenta în următoarele două capitole. Acest articol este dedicat atât pescarilor de bălţi/lacuri, cât şi celor de râuri/fluvii. Diferenţele dintre cele două stiluri de pescuit fiind considerabile, am decis să descriu cât mai detaliat în cele ce urmează întreaga operaţiune de sondare pe ambele tipuri de ape.

3. Sondarea pe ape stătătoare

Sondarea pe bălţi, lacuri şi alte ape lipsite de curent se poate realiza folosind două metode : cu ajutorul monturii de marker sau a plumbului simplu. În cele ce urmează voi descrie detaliat ambele tehnici, relevând particularităţile cât şi avantajele/dezavantajele fiecăreia.

3.1. Montura de marker

Montura de marker reprezintă ansamblul prin intermediul căruia identificăm adâncimile dorite. Uşor de realizat, presupune folosirea a doar 4 elemente : plută de marker, plumb, vârtej şi bilă de cauciuc cu rol antişoc.

3.1.1. Pluta de marker

Pluta de marker este o plută specială, dedicată sondării. Criteriile pe care trebuie să le avem în vedere pentru alegerea plutei de marker sunt : distanţa la care dorim să pescuim şi condiţiile meteo.

Distanţa de pescuit se află în strânsă legatură cu mărimea marker-ului. În momentul în care intenţionăm să sondăm la distanţe ridicate, o plută de marker de mărime apreciabilă ne va impiedica să atingem distanţa propusă. În astfel de cazuri este de preferat folosirea unui marker cu o lungime medie, suficient de mare pentru a fi vizibil.

În anumite situaţii, condiţiile meteo ne pot pune probleme în ce priveşte vizibilitatea plutei de marker. Din observaţiile mele, culoarea portocaliu este cea mai uşor de reperat din toate, indiferent de vreme (soare puternic, cer innorat, ceaţă). De asemeni, se pot folosi şi markere cu vârfuri interschimbabile, fiecare vârf având o culoare diferită (gaben, portocaliu, rosu, verde sau negru).

plute de marker

3.1.2. Plumbul de sondare

Plumbul utilizat pentru montura de marker poate fi de mai multe forme.

Primul tip, şi totodată cel mai frecvent folosit este plumbul cu o formă specială, concepută pentru sondare. Spre deosebire de plumbii obişnuiti, acest plumb prezintă pe suprafaţa sa o serie de denivelări.

plumb pentru sondare

Denivelările au rolul de a mări suprafaţa plumbului, şi de a-i incetini mişcarea atunci când acesta este recuperat lent, pe fundul apei. În momentul în care plumbul va întâlni un obstacol, acesta va întampina o rezistenţa mult mai mare la frecare în timpul mulinării. Astfel putem identifica mult mai uşor existenţa unor praguri, ori treceri de la un tip de substrat la altul (substrat tare – substrat mălos).

Dezavantajul acestei forme a plumbului îl reprezintă distanţa pe care o poate atinge în aruncare. În acest caz, intervine plumbul clasic, de tip long-cast. Sondarea la distanţe mari sau chiar extreme, poate fi efectuată doar cu ajutorul unui plumb de tip long cast.

Acele denivelări despre care am discutat mai sus, vor reduce vizibil din distanţa aruncării, plumbul având o aerodinamică net inferioară formei long-cast. Minusul alegerii unui plumb long-cast va fi, prin urmare, alunecarea mult mai rapidă pe substrat.

În situaţia în care dorim să determinăm doar adâncimea apei, putem folosi orice formă de plumb care ne va permite să plasăm marker-ul în zonă vizată.

De asemeni o altă menţiune importantă, legată de plumbi, este ataşarea unui segment rigid cu rolul de a împiedica lovirea plumbului de marker în timpul aruncării. Segmentul rigid poate fi alcătuit dintr-o tijă metalică incorporată în plumb sau dintr-un fir gros şi rigid cu rezistenţa mare la rupere ( de preferat fir monofilament de 0.6 mm). Acest segment are totodată şi rol de anti-tangle, impiedicând răsucirea plumbului de firul mulinetei.

plumb cu fir rigid folosit pentru sondarea apei

3.1.3. Alte accesorii

În ce priveşte vârtejul şi bila de cauciuc, recomand folosirea unor mărimi mari. Un vârtej de dimensiune redusă poate provoca o încurcare a plumbului în timpul aruncării. Bila de cauciuc are rolul de proteja nodul, evitând astfel ruperea acestuia pe parcursul lansării.

3.1.4. Alcătuirea monturii de marker

Montura de marker este o montură extrem de simplu de realizat. Cea mai frecventă greşeală în rândul pescarilor este ordinea în care plasează elementele.

Spre deosebire de pescuitul staţionar, unde pluta este element culisant, în montura de marker, pluta devine element fix. Aşadar, vom începe alcătuirea monturii prin a introduce mai întâi vartejul de care plumbul este ataşat, urmat de bila de cauciuc. La final vom inchide montura prin legarea plutei de capatul firului ataşat pe mulinetă.

montura de marker folosita pentru sondarea apei

3.1.5. Determinarea adâncimii

În acest moment ştim cum arată o montură de marker corespunzătoare. Cum determinăm adâncimea? În primul rând, vom avea nevoie de 2 marcaje trasate pe lansetă.

Semnele trebuie să fie plasate la o distantă de 50 cm, respectiv 100 cm de porţiunea în care firul mulinetei iese din galet. Având aceste repere, putem lansa marker-ul în zonă pe care dorim să o explorăm.

Din momentul în care plumbul atinge substratul, putem începe să recuperăm uşor firul, şi să ne asigurăm că acesta este cât mai întins. În această clipă, pluta de marker se află pe substrat, laolaltă cu plumbul de sondare.

Poziţionând lanseta cu vârful cât mai aproape de apă, putem începe sondarea. Având frâna mulinetei reglată, vom elibera firul treptat urmărind semnele puse pe lansetă.

Concomitent cu eliberarea firului, pluta de marker va urca către suprafaţa. În momentul în care pluta ajunge pe luciul apei, vom şti exact adâncimea avută. Spre exemplu, dacă ajungem de 2 ori cu firul în dreptul semnului plasat la 1 m, adâncimea apei va fi de 2 m. Acestei adâncimi, i se adaugă şi segmentul de fir ataşat de plumb.

pluta de marker pe suprafata apei

Cum folosim markerul pentru adâncime si plumbul de sondare

3.2. Montura cu plumb

Montura cu plumb, fără plută de marker, poate fi folosită, cu sau fără forfac, în funcţie de specificul apei pe care pescuim.

3.2.1. Identificarea tipului de substrat

Identificarea tipului de substrat poate fi realizat deopotrivă cu montura de marker, ori montura cu plumb, respectând aceleaşi principii de bază.

3.2.2.1. Sondarea locală

Pentru o sondare locală, putem opta pentru montura pe care o folosim în pescuit (in line, plumb pierdut, helicopter), dacă substratul este lipsit de structuri sau obstacole în care cârligul se poate bloca.

După lansarea monturii în locul pe care intenţionăm să pescuim, ridicăm uşor plumbul de pe substrat, pentru a vedea consistenţa acestuia. Dacă substratul este unul tare, plumbul se va ridica imediat. În schimb, dacă am plasat montura pe un substrat moale, plumbul va ieşi mai greu, în funcţie de stratul de grosime al argilei sau mălului.

3.2.2.2. Alegerea monturii de pescuit in funcţie de tipul de substrat

Folosesc des metoda de mai sus pentru a corela tipul de montură indicat substratului pe care îl am în faţă. Dacă fundul apei este tare, voi prefera monturile in line sau cu plumb pierdut. În schimb, în cazul unui substrat moale, voi alege aproape întotdeauna montura helicopter. Aceste alegeri sunt motivate de mecanica de întepare a celor 3 monturi enumerate mai sus.

Monturile in line şi cu plumb pierdut, au tendinţa de a se îngropa în substraturile moi. Odată cu plumbul, se poate afunda forfacul pe care avem plasată momeala, şi astfel montura devine una ineficientă. Pentru a evita această posibilitate, este recomandată folosirea monturii helicopter.

Montura helicopter are rolul de a permite forfacului să rămână la suprafaţa substratului. Indiferent de grosimea mâlului, doar plumbul se va afunda, forfacul fiind vizibil în continuare pentru crapi.

În schimb, montura helicopter, nu este indicată pe un substrat tare, deoarece prezintă o mecanică bună de înţepare a crapilor doar pe substat moale. În momentul în care plumbul iese din substratul moale, opune rezistenţă. Ori, în cazul substratului tare, această rezsintenţă fiind clar diminuată, înteparea peştelui va fi mai puţin eficientă. Acest clip, exemplifică perfect situaţia prezentată mai sus :

Montura helicopter vs montura inline - pe substrat moale

3.2.2.3. Sondarea extinsă

Pentru o sondare extinsă putem folosi un plumb simplu, fără forfac. Identificarea tipului de substrat se realizează pe baza informaţiilor transmise de vârful lansetei.

După lansarea plumbului, începem să întindem uşor firul şi să recuperăm plumbul. În cazul în care acesta opune rezistenţa mare în momentul recuperării, este clar că avem în faţă un substrat moale. Plumbul va avea tendinţa de a se îngropa în repetate rânduri în mâl, şi astfel va transmite şocuri pe care le vom simţi prin intermediul lansetei.

Dacă ne aflam în prezenţa unui substrat tare, plumbul va aluneca uşor pe fundul apei, recuperarea fiind una liniară şi facilă.

3.2.2. Identificarea structurilor submerse

Structurile submerse precum : copaci scufundaţi, stuf tăiat (cocioc sau ştep), praguri, platouri, vegetaţie, şamd prezintă o importanţă ridicată în pescuitul crapului. Identificarea corectă a acestora ne poate îmbunătăţi semnificativ partida de pescuit, şi totodată scuti de anumite neplăceri.

De regulă, dacă am informaţii despre existenţa structurilor în zona pe care pescuiesc, voi opta mai întâi pentru o sondare doar cu plumb, fără alte elemente. De asemeni, dacă zonă prezintă agăţătură ridicată, voi renunţa la folosirea unui înaintaş. Astfel, în situaţia în care plumbul se agaţă, şi nu mai poate fi eliberat, se evită lăsarea unui fir suplimentar în apă. Nu puţine au fost situaţile în care din cauza altor pescar neglijenţi am întâlnit zone cu fire agăţate, făcute ghem, ce îngreunau mult pescuitul în porţiunea respectivă.

Cum identificăm corect aceste structuri şi ce ar trebui să simţim în momentul în care plumbul ajunge în zonele respective?

Dacă avem un copac scufundat în apă tendinţa va fi ca plumbul să ramână blocat ori să se balanseze în momentul în care este tras, în funcţie de locul în care s-agăţat (trunchi – varianta 1 sau crengi ‚ varianta 2).

În cazul stufului tăiat (cocioc), plumbul în momentul recuperării va reveni către mal în şuturi. Acesta va rămâne blocat pentru câteva clipe, după care va ieşi, urmând să se lovească din nou în următorul cocioc.

Pragurile sunt structuri uşor de identificat. În timpul recuperării plumbul se blochează în baza pragului, după care urcă lent către zona cu apă mai mică. În ipoteza în care lansăm mai întâi în zona cu apă mică, plumbul în momentul în care nimereşte un prag, sau o groapă, va cădea în gol timp de câteva secunde. Pentru a măsura exact adâncimile în cazul acestor tipuri de structuri, recomand şi sondarea cu marker-ul.

Vegetaţia submersă poate reprezenta o problemă deoarece niciun pescar nu doreşte să plaseze monturile în zone în care crapii nu le pot găsi. Dacă apele pe care pescuim prezintă astfel de zone, este necesar să identificăm porţiunile curate pe care putem pescui. După lansarea plumbului în apă, clipsăm firul, şi începem să recuperăm uşor. Dacă plumbul vine lent, fără a întâmpina rezistenţă, zona respectivă poate fi pescuită. Clipsarea firului ne va ajuta să avem un reper clar în identificarea locului respectiv.

lanseta asezata pe avertizor si pregatita de pescuit

3.2.3. Clipsarea şi măsurarea firului

Toate operaţiunile de sondare enumerate mai sus se completează cu măsurarea lungimii firului. În zadar identificăm o zonă ideală de pescuit, dacă nu ştim exact distanţa la care se află. Cu ajutorul clipsului mulinetei şi a 2 picheţi, putem afla cu certitudine distanţa la care trebuie să plasăm montura. Recomand folosirea a 2 picheţi plasaţi la 4-5 m unul de altul.

Tehnica este simplă : desfăşurăm firul pe picheţi, după care reţinem numărul spirelor. De ex : 20 x 4 = 80 m. Pe lângă clipsarea firului, se poate face un semn pe fir pentru a marca distanţa dorită. Firul poate sări din clips în anumite momente, ori semnul ne va ajuta să punem clipsul în aceiaşi porţiune a firului mult mai rapid.

Pescuitul măsurat va fi întotdeauna un pescuit ce conferă avantaje enorme. Alături de sondare poate face oricând diferenţa între o partidă reuşită şi una modestă. Prin urmare, nu ezitaţi să marcaţi exact distanţele ideale de pescuit, chiar dacă aceasta operaţiune reprezintă o muncă în plus.

4. Sondarea pe ape curgătoare

Sondarea pe ape curgătoare respectă în mare principiile enumerate anterior. Diferenţa o reprezintă existenţa curentului submers. Curentul submers face imposibilă folosirea monturii de marker, montură extrem de utilă în identificarea adâncimii apei. Totuşi, există o metodă alternativă, pe care o voi prezenta în continuare.

lanseta pentru sondare folosita pe apa curgatoare

4.1. Estimarea adâncimii

Unica modalitate prin care putem aproxima adâncimea pe ape curgătoare cu ajutorul lansetei este sondarea cu plumb simplu. După momentul în care lansăm, tensionăm firul, plasând mâna pe tambur. Permitem firului să se desfăsoare controlat, şi în acelaşi timp, numărăm secundele în care plumbul coboară. Firul se va detensiona brusc, atunci când plumbul va ajunge pe substrat. Dacă am numărat 5 secunde, din momentul în care plumbul a atins apa, probabil adâncimea apei va fi în jur de 5 m, viteza aproximativă a plumbului fiind de 1m/s.

Un aspect esenţial al acestei metode este utilizarea unui fir şi a unui plumb adecvat. Greutatea plumbului folosit pentru sondare trebuie să fie corelată cu intensitatea curentului zonei în care dorim să pescuim. Doar plumbii care nu pot fi mutaţi de curent după lansare pot fi folosiţi pentru sondare. Plumbul cu o greutate redusă ne va pacăli, deoarece va avea tendinţa de a ajunge mult mai greu pe substrat. De asemeni, folosirea unui fir de un diametru redus constă un mare avantaj, deoarece acesta va opune o rezistenţă redusă împotriva curentului şi astfel va fi necesară o greutatea mult mai mică pentru a sta întins.

4.2. Localizarea structurilor

Identificarea structurilor submerse se realizează respectând princiipile enumerate mai sus în capitolul dedicat sondării pe apele stătătoare. Curentul va îngreuna puţin operaţiunea de sondare, dar cu echipamentul potrivit putem cartografia fără probleme zona în care pescuim.

Apele curgătoare, fiind ape publice au de regulă o populaţie piscicolă mult mai redusă comparativ cu incintele private. De aceea, pentru a găsi peştii în timp util, şi a plasa montura în zonele în care aceştia se hrănesc, sondarea este necesară. Metaforic vorbind, lanseta trebuie să devină o prelungire a braţului pescarului. Doar astfel putem identifica zonele ,,fierbinţi”, crescând şansele de a ne bucura de o partidă reuşită.

5. Interpretarea rezultatelor în funcţie de anotimp

Odată finalizată operaţiunea de sondare avem la dispoziţie toate informaţiile necesare legate de locul în care pescuim. Având în vedere perioada în care ne aflăm, putem aplica câteva reguli de bază legate de localizarea crapilor, pentru a determina zonele în care vom plasa monturile.

Fiecare anotimp are anumite particularităţi ce determină un comportament diferit al crapilor. Astfel, pe baza sondării, completate de cunoştinţele legate de localizare putem intui zonele în care se vor hrăni.

Pe parcursul unui an, un loc de pescuit se poate schimba radical. Uneori vom găsi crapii în zona respectivă, alteori nu. Locurile ,,fierbinţi” se pot schimba uşor în funcţie de condiţiile atmosferice. În anumite momente crapii vor prefera diferite adâncimi, structuri etc. Nouă nu ne rămâne decât să intuim unde se vor poziţiona crapii, pe baza informaţiilor avute.

Aşadar, sondarea apei se află în strânsă legătură cu localizarea crapilor. Despre localizare voi discuta pe larg în cuprinsul următorului articol. Fiind un subiect amplu, îi voi dedica un articol distinct, în care voi încerca să acopăr toate aspectele sale.

Ionut Constantinescu pe balta cu un crap oglinda mare in brate

Până data viitoare, va urez tuturor fire întinse, şi nu uitaţi...fără sondare, pescuim la întâmplare! Cele bune!

Ionut Constantinescu

2 persoane apreciază asta.
Citește și ...
Comentarii
  • miercuri, 14 octombrie 2020 18:23

    Vlad Meuta : Multumiri autorului pentru informatiile foarte precise! L-as intreba pe dl Ionut Constantinescu ce recomandari are pentru sondarea din barca, pentru pescuitul plantat atunci cand nu ai sonar.

  • miercuri, 14 octombrie 2020 20:47

    Ionut Constantinescu : Salutari Vlad! Articolul de fata este dedicat pescuitului lansat. In cazul pescuitului plantat un prodding stick ne poate ajuta sa determinam adancimea si tipul de substrat pe care pescuim. O alta metoda la indemana oricui ar fi folosirea unei sfori marcate atasata de o greutate.