lorenzo_n scrie:Mix=90% , parte lichida10% parerea mea ca importanta la bile..
Eu cred ca gresesti .......Daca intingi cu o bucata de paine in farfuria cu friptura de vita cu sos motzarela inseamna ca valoare nutritiva a feliei de paine ramane tot cea initiala?????O bila buna este facuta dintr-un un mix echilibrat si o parte lichida la fel de echilibrata......Parerea mea este ca trebuie acordata aceeasi atentie atat mixului cat si partii lichide.
Mai gresim.., doar suntem oameni.. dar tot 90% mix si 10% lichid. mai informeazate.., nu am chef de polemici..
Vladut Mateianu scrie:Englezii ii dau o importanta enorma mixului, ei nu folosesc (la productia de serie ma refer) lichide nutritive la coci, doar mix-ou-aroma !!!!
Si Romani Vladut? Care este succesul( pe linga priceperea pescarului etc) unei partide? Eu ramin tot va mixu este cel mai important..
Vladut Mateianu scrie:Englezii ii dau o importanta enorma mixului, ei nu folosesc (la productia de serie ma refer) lichide nutritive la coci, doar mix-ou-aroma !!!!
Si Romani Vladut? Care este succesul( pe linga priceperea pescarului etc) unei partide? Eu ramin tot va mixu este cel mai important..
Pai daca ne uitam la producatorii romani o sa vedem cateva mixuri pe la fiecare si Nspe tipuri de lichide, deci ...
Uita-te la gama dynamite baits, care are mixul si lichidul afferent, nu are 3000 de lichide cum e la noi. O alta explicatie pentru existent atator lichide ar fi faptul ca atunci cand vrei sa iti creezi partea lichida pentru un mix si vrei sa combini un anumit lucru cu un anumit lucru sa poti sa faci asta. Exact cum la mixuri exista diferite ingrediente asa e si la partea lichida. De asemenea o alta explicatie ar fi ca s-au creat lichide cu proprietatile prafurilor, rr lichid, betaina lichida, belachan lichid, etc...
Mamaliga aia de care pmeneste Andrei nu-i doar o mamaliga apa plus malai,sa fim seriosi.
de ce nu-intrebati din cate componente este alcatuita si cantitate sparturi(gr)/ l de apa si timpi de fierbere,lapte de porumb,aroma,etc.
Voi ce-ati inteles? mamaliga,aroma si maini murdare ,ma faceti sa rad. eu zic sa mai studiati si o sa va dati seama ca e destul de laborios procedeul,dar e tinut destul de secret
Desi are legatura doar tangential cu titlul topicului cred ca puteti trage concluzii utile fiecare si in legatura cu mix-ul dar si cu pescuitul in general...un articol bine scris:
"O abordare simpla si completa
Doresc sa va dezvalui cateva elemente dintr-un stil de pescuit pe care l-am adoptat si , cred eu, folosit cu success in ultimii ani. Este vorba despre pescuitul `la mamaliga`. Voi incerca sa prezint desfasurarea unei partide de pescuit (cu o durata ce poate varia intre 24 si 96 de ore) de la A la Z. Fie ca pescuiesc in concurs sau de placere, doresc sa am cat mai multe prezentari, ceea ce cred ca este telul majoritatii pescarilor de crap. Asadar, pentru ca acest lucru sa se intample, fiecarui mic amanunt ii trebuie acordata atentia necesara. Sa o luam pas cu pas:
1.Lansetele
Din punctul meu de vedere, acestea trebuie sa ofere pescarului doua mari avantaje: posibilitatea de a atinge distante mari si sa asigure placerea drill-ului. Personal, recomand lansetele Hakuyo MTX14, care au un raport calitate-pret imbatabil.
2.Mulinetele
Eficienta mulinetelor trebuie sa inglobeze, cel putin dupa mine, tot doua caracteristici principale: sa aiba tambur conceput pentru aruncari la distanta (long cast) si sa aiba un mecanism cat mai eficient de recuperare, ce permite asezarea optima a firului. Pe piata exista o multitudine de modele ce satsifac aceste pretentii, la diverse preturi (pornind de la 250 RON si ajungand la peste 2000 RON per bucata). De mentionat ca utilitatea acestora nu difera semnificativ. Eu sunt foarte multumit de mulinetele Okuma( modelele Spector si Synex).
3.Firul principal (monofilament) si inaintasul textil
In functie de conditiile si distantele la care este nevoie sa pescuiesc, folosesc fire incepand cu diametrul de 0.18 mm (pentru aruncari la distanta) sau fire groase, de 0.35-0.40 mm (pentru pescuitul in agatatura sau in apropierea plaurilor).
In consecinta, folosesc sau nu inaintas textil (sau monofilament in cazul baltilor cu agatatura), avand o rezistenta de 35-40 lb. Ca fir principal, folosesc fire de la magazinul lui Dan Mitranescu, iar ca intaintas textil recomand TufLine XP sau Whiplash de la Berkley. De asemenea, fire mono bune sunt P-Line Fluoroclear sau Sufix Duo Core. Ca intaintas mono, orice fir rezistent de 0.40 este bun, insa pentru cei carora bugetul le permite, cel conic de la Trabbuco este, probabil, cea mai buna alegere.
Foarte important, mai ales pentru aruncarile la distanta, este nodul dintre monofilament si inaintasul textil, care trebuie sa fie cat mai finut si musai asezat la baza tamburului, astfel incat firul sa nu se desfasoare peste el in momentul aruncarii. De asemenea, distanta inaintasului este importanta: cand ansamblul plumb-montura se afla intre primul si al doilea inel al lansetei (pornind dinspre mulineta), numarul spirelor infasurate pe tambur trebuie sa fie de 3, maxim 4.
4.Plumb / momitor
Cand pescuiesc de placere folosesc intotdeauna momitor (cu tija – ce are rol anti-incurcare), iar cand regulamentele competitiilor la care am participat au permis, am ales mereu aceasta varianta. Momitorul ofera clar un avantaj prin faptul ca reuseste sa nadeasca precis zona din jurul monturii. Inconvenientul sau major este ca `fura` din distanta de aruncat, insa in conditiile incarcarii sale corecte cu nada (modelata cat mai aerodnamic) se pot atinge distante multumitoare. Un truc util (inventat de Dan Mitranescu) ce protejeaza firul monofilament impotriva deteriorarii sale din pricina recuperarii este rasucirea momitorului in sensul acelor de ceasornic. Operatiunea se poate realiza rapid cu ajutorul unui patent si este de real folos atunci cand pescuim cu fire subtiri (sub 0.25). In rarele momente cand nu folosesc momitor, aleg plumbii inline, cu tija, cu gramaj intre 100 si 110 g.
5.Montura si mecanica sa
Montura joaca un rol esential, in opinia mea, pentru a pacali mustaciosii. Eu sunt adeptul monturilor `de finete`; folosesc fire matasoase, nerigide, cu o rezistenta intre 10 si 15 lb); carlige mici (Sasame Thinners nr. 6 – primavara si nr.4 –vara si toamna), iar pe firul de par atasez, de obicei, plastice (galbene,portocalii) si, cateodata, solubile mici (14 mm) combinate ocazional cu pop-up-uri viu colorate(10-12 mm).
Montura are o mecanica semi-culisanta, intrucat, pe firul inaintas pun un opritor mic la 4-5 cm de tija momitorului/plumbului. Astfel, pestii ce vor aspira carligul vor avea o plaja de cativa centimetri pana sa simta greutatea momitorului si sa se intepe. Lungimea forfat-urilor este destul de scurta (6-7 cm), indiferent de anotimp, tocmai din motivul precizat anterior.De asemenea, faptul ca montura este scurta, sporeste sansele sa am trasaturi, datorita proximitatii momitorului.
6.Nada (mamaliga)
Desi cand am inceput sa pescuiesc puneam accent deosebit pe arome si diversitatea componentelor din nada, experienta m-a indreptat catre o alta conceptie: “simplu, ieftin si eficient”. De aceea, am devenit un adept convins al mamaligii. Iata reteta pe care am preluat-o de la pescarii mult mai consacrati decat mine (Dan Mitranescu, Vasile “Baboieru” Ivan, Catalin Duta, Paraschiv Emilian):
Pasul 1: Se pune apa la fiert (putin peste 1/3 din capacitatea ceaunului – in cazul meu, acesta are 10 litri)
Pasul 2: Se adauga turmeric pentru culoare (un varf de lingurita, fiindca e foarte concentrat)
Pasul 3: Se pune o masura (300 de grame) de porumb uscat ( fiindca fierbe mai greu) – in cazul in care doriti o granulatie mai fina a mamaligii se poate exclude
Pasul 4: Se adauga 1-2 masuri de spartura de porumb
Pasul 5: Dupa 20-30 de minute, se adauga treptat masuri de mix de mamaliga (Mitranescu sau Baboieru’) si se amesteca constant pentru a nu se lipi de ceaun.
Pasul 6: Cand ajunge la consistenta dorita (cand ramane lipita pe lingura de lemn la ridicare), se realizeaza cateva gauri cu facaletul pentru a se putea apoi desprinde de tuci.
Pasul 7: Se adauga aroma (vanilie, capsuna, anason, etc.). Atentie insa, nu exagerati!
Nota : Focul poate fi mai puternic pentru primii 4 pasii, iar apoi neaparat mic. Pasul 7 este optional, eu am ajuns la concluzia ca nu este necesar neaparat, prin urmare eu nu folosesc aroma.
7.Localizarea pestelui
Fara indoiala , localizarea e reperul cel mai important pentru succesul unei partide de pescuit. In general, este util sa realizam localizarea urmarind structurile lacului pe care ne aflam, incepand cu cele vizibile (stuf, plauri, copaci, buturi,etc.) si continuand cu analizarea structurilor submerse( praguri, canale, agataturi, cocioace)
Pentru a doua parte se poate folosi o lanseta cu un plumb de tip picatura, iar pentru masurarea adancimii apei se ataseaza un marker.
In general, trebuie cautate zonele cu o structura a substratului diferita de cea care predomina pe balta; de exemplu, daca substratul este majoritar malos, atunci zonele cu fund tare ar putea fi prolifice si invers.
Atunci cand pestii circula este important ca monturile si patul de nada sa fie plasate chiar in calea lor, iar gasirea traseelor acestora este esentiala.
In general, crapii prefera zonele ce le ofera siguranta si hrana (plauri, stuf), iar de multe ori acestia circula prin zonele greu accesibile pescarilor (poate de aceea, pe multe baltim cine ajunge pe malul de vis-à-vis are satisfactii mai mari.
8.Strategia de nadire
Consistenta nadei (mamaligii, in cazul meu) difera in functie de strategia de nadire si destinatia sa (bulgari, momitor sau saculet). Astfel daca pestii se hranesc foarte bine si populatia lor este mare, atunci este nevoie de o cantitate mai mare de nada de consistente diferite( bulgari tari, particule de mamaliga mai mici, eventual seminte (porumb, grau, spartura, canepa ) aruncate cu racheta/spomb.
Daca dimpotriva, locul nu tine peste, iar trasaturile sunt consecinta interceptiei pestilor, nada de pe momitor ar putea sa fie suficienta.
Pentru situatia in care vizez tenul, obligatoriu introduc in ecuatia nadirii saculetii solubili si faina de malai pentru a crearea unui nor de atractie.
Considerand anotimpul si populatia piscicola a baltii pe care ma aflu, decid cantitatea de nada pe care o voi arunca in apa. Apoi, in functie de numarul trasaturilor continui sau nu reprizele de nadire.
, doar suntem oameni..
,ma faceti sa rad. eu zic sa mai studiati si o sa va dati seama ca e destul de laborios procedeul,dar e tinut destul de secret 
