Orice asemanare cu persoane reale este pur intamplatoare !
Bivolul si cotofana
(Rezumat)
Titlul rezuma sitatia initiala, raportata la cele doua personaje
bivolul si cotofana, situatie care declanseaza o succesiune de
evenimente. Vazand cotofana plimbandu-se pe spinarea unui bivol,
catelul crede ca este rost sa fie plimbat si el.
Aruncandu-se pe spatele bivolului, este luat in coarne si aruncat cat
colo. Bivolul isi expima cu un ton aspru ce crede despre profitatori
si care este opinia sa in legatura cu interesul.
Bivolul si cotofana
(Povestire)
Fabula Prezinta in prima parte o intamplare avand ca personaje trei
animale: bivolul, cotofana si cainele.
Trecand din intamplare pe langa un bivol "bivol negru, mare, fioros",
un catel a constatat cu uimire ca pe spinarea bivoluli se afla o
cotofana. Desconsiderandu-l pe bivol pentru ca purta pe spinare "pe
orcine",catelul s-a gandit sa profite si el "Ia stai, frate ca e rost
/Sa ma plimbe si pe mine!"
Catelul, indraznet, si-a luat elan si i-a sarit bivolului in spinare.
Luat prin surprindere, bivolul a tresarit, dar s-a sculat repede, l-a
lut in coarne si l-a aruncat cat colo "ca pe o zdreanta"
Urmeaza apoi cuvintele aspre ale bivolului care il apostrofeaza pe
profitor: "Ce-ai gandit tu oare, javra?/Au crezut-ai ca sunt mort?".El
ii explica de ce o suporta pe cotofana pe spinarea sa, fiindca pasarea
il apara de insecte: "Cotofana treaca-mearga pe spinare o suport/Ca ma
aparade muste, de tantari si de tauni/Si de alte spurcaciuni...".
Toleranta lui fata de cotofana este legata de profitul pre care el il
are.
Bivolul il intreaba pe catel, cu acelasi ton usturator, despre
avantajul pe care l-ar avea de pe urma lui: "Pe cand tu, potaie
proasta,cam ce slujba poti sa-mi faci?".
El ii arata ca i-ar fi rusine de cei apropati ca in calitate de
gospodar "cu greutate"sa-lpoarte degeaba in spinare ca pe un parazit:
"Nu mi-ar fi rusine mie de vitei si de malaci,/Bivol mare si
putrnic,gospodar cu greutae,/Sa te port degeba-n spate?..."
Morala acestei opere nu este exprimata directa ci separat.Ea decurge
din intrebarea din finalul fabulei: "cei puternici ii tolereaza pe cei
mai slabi cata vreme au un avantaj de pe urma lor, dar nu accepta sa
profite si acestia la randul lor".
Autorul isi exprima astfel atitudinea critica fata de profitori,care
doresc sa se bucure de avantaje fara sa munceasca.