Dacă nu mergi des pe la biserică, trebuie să întrebi un prieten care sunt regulile casei. E ca la Operă, cînd nu ştii exact care e momentul de aplauze şi cînd trebuie să te ridici în picioare aplaudînd.
1. Închinatul
Cînd trebuie să te închini în biserică? Cînd intri şi cînd ieşi, cel puţin. Cînd ieşi, închină-te stînd cu faţa la altar. În rest, unii spun că trebuie să te închini cînd se zice numele lui Isus în diversele lui combinaţii. Alţii spun că şi Maica Domnului merită o închinăciune. Sigur, unii se închină tot timpul, preventiv. Oricum, închină-te doar o dată, nu face cercuri nesfîrşite pe burtă în neştire.
2. Statul în genunchi
Unii preoţi anunţă, alţii te lasă în ruşine şi rămîi ca fraierul singurul în picioare şi ceilalţi se prosternează în faţa ta. Nu se stă cu fundul pe călcîie, trebuie să stai în genunchi, drept. Dacă te ţin şalele, lasă numai un picior jos şi pleacă-ţi capul în semn de respect şi supunere.
3. Cînd preotul critică enoriaşii că n-au plătit contribuţia anuală
Aia pentru care rar se taie chitanţă. Mai ales dacă face asta înaintea slujbei, chiar că nu ştiu ce sfat să vă dau. Aş zice să-l ignoraţi, mai ales dacă zbiară şi dă nume. Aş zice să-l priviţi în ochi, dar are în spate icoane care vă distrag atenţia. Aş zice să-i răspundeţi, dar ce vor zice enoriaşii credincioşi?
Aşa că mai bine plătiţi-i şi acceptaţi şi icoana la 3 lei, oferită obligatoriu cu lumînările autorizate de patriarhie.
C-aşa-i creştinismul pe la noi, stînga unu, dreapta doi.