Articol despre hrana crapului SUPER INTERESANT !

[alin pitters]

Roby...tu vorbesti aceeasi limba ca si cel care a scris articolul, ne mai poti traduce una alta

Legat de plastice nu continui discutia, chiar nu are sens,in linii mari ti-a mai repetat si Roby,sau daca tu ai alta parere o poti expune, chiar sunt curios.

[Vladut Mateianu]

Poate ar fi interesat de citit si un mic articol scris de mine in 2008 :

Digestia la crap

"Articolul care urmeaza este destinat in principal pescarilor avansati, care isi prepara singuri nada, si isi are ca scop intelegerea unor procese complexe care au loc in digestia crapului.
Pentru inceput trebuie sa stim ca digestia inseamna transformarea substantelor nutritive in asa fel incat sa fie absorbite la nivelul stomacului si intestinului. Substantele nutritive se impart in doua grupe principale. Din prima grupa fac parte substantele nutritive energetice : hidratii de carbon(carbohidratii), grasimile si proteinele, iar din a doua grupa fac parte substantele care nu produc energie, dar sunt vitale :apa, sarurile minerale, vitaminele si alte substante active din punct de vedere biologic.
Digerabilitatea depinde de trei tipuri de enzime digestive:enzimele digestive ale hidratilor de carbon(amilaza),enzimele digestiei proteinelor(tripsina si chimotripsina) si enzimele digestiei lipidelor(lipaza).Dar hai sa le luam pe rand si vedem rolul fiecareia.
Amilaza , are rolul de a descompune carbohidratii, care se absorb in intestin sub forma de mono si dizaharide.Hidratii de carbon sunt in primul rand furnizori de energie, dar au si rol de depozitare a proteinelor.
Proteinele implinesc trei functii in procesele vitale ale crapului : asigura mentinerea continua a functiilor vitale, functionarea tesuturilor si regenerarea lor, precum si substanta de baza(acidul aminic) necesara cresterii. Interesant este ca in cazul in care tripsina si chemotripsina(enzime care sunt secretate de pancreas si sunt responsabile de digestia proteinelor)nu sunt prezente in cantitati suficiente, o parte din hrana(proteina) se elimina din organism neintrebuintata !. Rolul acestor enzime este sa desfaca proteinele in aminoacizi solubili (usor de absorbit in sangele crapului.) Din cei 20 de aminoacizi cunoscuti 8 sunt considerati esentiali, întrucât nu pot fi sintetizati în organismul crapului si trebuie adusi zilnic sub forma de hrana. Acestia sunt valina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, triptofanul, treonina, fenilalanina, arginina, histidina.

Concluzie : o nada nu foarte bogata in proteina, dar bogata in extract de pancreas (substanta pe care o contine atractul de la SBS, de exemplu) poate fi considerata mult mai hranitoare in multe cazuri, in comparatie cu alta nada care este doar bogata in proteina !
Aceste enzime, care pot fi produse in stomac, pancreas, apendicele piloric sau glandele unicelulare intestinale, in functie de temperatura apei isi pot incetini activitatea cu pana la 65% , ceea ce inseamna ca in perioada rece crapul digera mult mai greu mancarea, ceea ce-l face sa se hraneasca mai putin.
Lipaza, are rolul de a hidroliza grasimile in acizi grasi si in glicerine si astfel lipidele pot fi absorbite in sange.
Gradul de eficacitate al activitatii enzimelor, depinde si de timp, ceea ce inseamna ca partile nutritive trebuie sa se mentina in sectorul intestinal optim in vederea asigurarii absortiei substantelor nutritive pe o perioada determinata pentru functionarea enzimei.
Deci, daca reusim sa marim viteza tranzitului intestinal al crapului prin metode chimice, va rezulta o activitate digestive mai slaba, ceea ce va duce la o hranire mai intensa a crapului , precum si la o purgatie sporita !
Acest lucru se poate realiza folosind in nada comlexuri de amino acizi care sa contina fenolftaleina sau alta substanta cu efect laxativ.(amino ppc, multimino, atractamino, etc).
Dar nu trebuie sa uitam ca pana sa ajunga nada in intestinele crapului, ea trebuie sa fie mai intai gasita, mirosita si inghitita de catre acesta. De aceea, foarte important este semnalul chimic pe care il emite o nada, asa zisa teorie a recunoasterii nutritive. Deci, nu trebuie sa uitam ca de fapt proteina din mix are un rol foarte important, la fel ca si alte substante despre care vom discuta mai pe larg in numarul viitor!"

Vladut Mateianu
Pescar la crap - iunie 2008

[VladTepes]

Vladut, citesc prima data articolu asta din 2008 si mai acumulez cate cunostinte in plus la baza mea de date , dar totusi cred ca sunt de acord cu ideea ca crapu in balta in care "pica porumb din cer" , trebuie sa mancance inainte 2 - 3 boabe ca sa faca asocierea ca proumbul este mancare, si cu urmatoarele boabe va face asocierea de miros si culoare ca tot mancare este. Si cred ca ii la fel si cu bilele. De asta afirm ca .. da crapu recunoaste valorea nutritiva a unei nazi doar dupa ce am gustat umpic din ea si face asocierea dintre "semnalu chimic a nazi" (mirosu) si ca mirosu respectiv inseamna mancare nu??? Deci pe o balta in care crapu nu a vazu sa nu a mirosit niciodata o bile sa zice S&O si pescuiesc in balta respectiva cu 2 bete la una am o bila de plastic ce miroase a S&O si o bila adevarata S&O si nu nadim absolut deloc, cred ca nu va face deosebire intre plastic si real si vom prind la fel.


Poate gresesc dar dupa logica si experienta mea de pana acuma cred ca nu gresesc. Sau...?

[alin pitters]

Poate gresesc dar dupa logica si experienta mea de pana acuma cred ca nu gresesc. Sau...?

Cu alte cuvinte tu afirmi ca pescuiesti la plastic izolat si ai succes ?


Vladut...multumim pentru articole, ne mai scoti ceva de la arhiva ceva asemanator ?

[VladTepes]

Irelevant la ce pescuiesc .
Afirmam numa ca crapu realizeaza valoare nutritionala a unei nade numa de dupa ce o manca deci un plastic cu miros de "nada" nutritionala pana nu il manca are ceias valoare ca o nada normala in ochi crapului daca stau una langa alta . Cas as fiu mai scurt. referitor la ce zice Ken Townley.

[alin pitters]

Irelevant la ce pescuiesc .
Afirmam numa ca crapu realizeaza valoare nutritionala a unei nade numa de dupa ce o manca deci un plastic cu miros de "nada" nutritionala pana nu il manca are ceias valoare ca o nada normala in ochi crapului daca stau una langa alta . Cas as fiu mai scurt. referitor la ce zice Ken Townley.

Foarte corect ce spui tu insa pe baza acestui principiu nu iti poti baza o partida de pescuit ,nu?
Pentru a-i prinde ei trebuie convinsi sa se hraneasca , plasticul tau mai mult il vor pipai , or cred ca ai vazut cand pipaiesc cu cata usurinta arunca un carlig afara .

[VladTepes]

1. Pai in principiu nu pescuiesc cu plastice era vorba de testat ce zice Ken Townley si cel mai simplu de testat este cu un plastic.

2. Pot sa imi fac o strategie mai ales la un concurs bazanduma pe asta prin folosire unei arome diferita fata de ce folosesc majoritatea. Adica , avand in vedere ca majoritatea pescuiesc cu bile aromate Squid Octopus si o stropeala de fructa pot face niste bile cu mult superioare peste peste media generala dar le aromez diferit ceva cu ce putini pescuiesc sa zicem o aroma de Ceapa ) sau portocale ) glumesc acuma si io umpic . Si dupa un timp vor asocia aroma respectiva cu ceva mai de calitate

[robyvan]

1. Pai in principiu nu pescuiesc cu plastice era vorba de testat ce zice Ken Townley si cel mai simplu de testat este cu un plastic.

2. Pot sa imi fac o strategie mai ales la un concurs bazanduma pe asta prin folosire unei arome diferita fata de ce folosesc majoritatea. Adica , avand in vedere ca majoritatea pescuiesc cu bile aromate Squid Octopus si o stropeala de fructa pot face niste bile cu mult superioare peste peste media generala dar le aromez diferit ceva cu ce putini pescuiesc sa zicem o aroma de Ceapa ) sau portocale ) glumesc acuma si io umpic . Si dupa un timp vor asocia aroma respectiva cu ceva mai de calitate

Vlade, da de unde stii tu cu ce pescuiesc ceilalti in timpul concursului???......numa daca nu-i intrebi....si chiar o sa-ti zica.....

[VladTepes]

pai nu stiu dar .. ) presupun

[Sorin Ionescu]

Da in principiu poti sa inveti pestele cu ce aroma vrei tu.
Presupunand ca ai o balta nepescuita niciodata si tu ai fi singurul care are acces la ea,ai putea sa-ti creezi propria nada,patrata,rotunda,triunghiulara,din ce compozitie doresti tu,avand culoare dorita de tine,sa nadesti cu ea in catitati destul de mari si o durata destul de mare de timp iar pestele o va percepe la un moment-dat ca fiind o sursa de hrana si sa o manance imediat ce o intalneste fara sa stea pe ganduri.
Acum ar mai fi cate ceva:
1.Mixul este principalul si totodata cel mai important component.
Acesta trbuie construit dupa necesitatile pestelui din diverse anotimpuri.Dupa parerea mea nu exista mixul perfect,exista mixul potrivit in perioada potrivita sau un compromis(respectiv un mix in care pestele sa gaseasca o parte din ceea ce are nevoie in acea perioada).
2.Lichidele nutritive.
Acestea au menirea de a imbunatatii valoarea nutritiva a mixului si de a usura digestia pestelui.
3.Aroma.
Aceasta are doar rol de amprenta asupra nadei.Pestele vine manaca si pleaca,retine locul si aroma.
Vazand ca ceea ce a mancat ii este benefic(deci ia placut) asigurandu-i cantitatea de proteine,vitamine,carbohidrati e.t.c necesare va mai cauta ceea ce a mancat dupa ceea ce a retinut(respectiv locul si aroma).
Asadar pe lacurile intens pescuite cu un anumit tip de nada si aroma putem pacali foarte usor pestele punand la carlig orce plastic care sa corespunda din punct de vedere olfactiv si vizibil cu ceea ce el este obisnuit sa gaseasca fregvent.

Acum revenind la balta la care doar tu ai acces,unde pestele este obisnuit doar cu nada ta,te intreb urmatorul lucru:
Daca intr-o zi cineva ar pescuii acolo nestiind insa ce nada folosesti tu,crezi ca ar putea avea macar aceleasi rezultate ca tine?