Am o problema !

[Lao]

Probabil daca l-a indopat cu plumb.
Nu exista ca un crap de 8 kg sa-si dubleze greutatea in doi ani. Si-o dubleaza cand are un kil max doua, nu 8.

[Saky]

Probabil daca l-a indopat cu plumb.
Nu exista ca un crap de 8 kg sa-si dubleze greutatea in doi ani. Si-o dubleaza cand are un kil max doua, nu 8.

ai dreptate !

[doru_croc]

Probabil daca l-a indopat cu plumb.
Nu exista ca un crap de 8 kg sa-si dubleze greutatea in doi ani. Si-o dubleaza cand are un kil max doua, nu 8.

ai dreptate !

Eu am populat balta in 2011 cu crap intre 1,5 - 2 kile in aprilie si inca o transa de 3 - 4 kile in septembrie.
In oct. 2012 prins intre 5,5 - 8 kile.
Cteno maxim de 4 kile la populare, prins la 8 si 11 kile.
Cu martori

[Saky]

Probabil daca l-a indopat cu plumb.
Nu exista ca un crap de 8 kg sa-si dubleze greutatea in doi ani. Si-o dubleaza cand are un kil max doua, nu 8.

ai dreptate !

Eu am populat balta in 2011 cu crap intre 1,5 - 2 kile in aprilie si inca o transa de 3 - 4 kile in septembrie.
In oct. 2012 prins intre 5,5 - 8 kile.
Cteno maxim de 4 kile la populare, prins la 8 si 11 kile.
Cu martori

Probabil daca i-ai indopat cu plumb. :
Nu exista asa ceva !!!!!!

[Lao]

Si marmota era de lemn..
Nu vb de cei care sunt mici si au alt ritm de crestere.
Noi vorbim strict de cel de 8 kile care a facut 16 in doar doi ani. Chiar si suprafurajat si tot nu poate la varsta si greutatea aia sa si-o dubleze in timp relativ scurt. Poate daca e mutant.
Uite aici cateva articole, daca nu ma insel unul e semnat de cineva cunoscut voua si mai era o discutie asemanatoare pe un forum, daca nu chiar pe asta.

[msimarian]

In situatia in care pestele este hranit cu grana granulata cu un continut ridicat de proteine si lipide(42-48%proteina si 15-22% lipide) destinata cresterii supraintensive a altor specii de pesti-pastrav sau sturioni,care are o rata de conversie apropiata de 1,1-1,3 (adica din 1,1-1,3 kg de hrana se obtine 1 kg de peste) la care mai adaugam si o perioada lunga de hranire a crapului,cum a fost anul 2012,(temperaturi ridicate pana in octombrie) da,este posibil.Dar,din pacate,crapul indopat astfel va muri in scurt timp datorita imbolnavirii grave a ficatului,mortalitatea survenind de obicei in perioada de iernare. Din acest motiv continutul maxim de proteine si lipide din furaj nu trebuie sa depaseasca 30% respectiv 7-9% pentru crapul de consum iar dupa incheierea perioadei de hranire este recomandabil valorificarea lotului de peste.

[Saky]

In situatia in care pestele este hranit cu grana granulata cu un continut ridicat de proteine si lipide(42-48%proteina si 15-22% lipide) destinata cresterii supraintensive a altor specii de pesti-pastrav sau sturioni,care are o rata de conversie apropiata de 1,1-1,3 (adica din 1,1-1,3 kg de hrana se obtine 1 kg de peste) la care mai adaugam si o perioada lunga de hranire a crapului,cum a fost anul 2012,(temperaturi ridicate pana in octombrie) da,este posibil.Dar,din pacate,crapul indopat astfel va muri in scurt timp datorita imbolnavirii grave a ficatului,mortalitatea survenind de obicei in perioada de iernare. Din acest motiv continutul maxim de proteine si lipide din furaj nu trebuie sa depaseasca 30% respectiv 7-9% pentru crapul de consum iar dupa incheierea perioadei de hranire este recomandabil valorificarea lotului de peste.

Este foarte corect ce zici,daca faceam asa ceva crapa ficatu in ei dupa maxim 3 luni ! eu de 3 ani nu am avut nici o problema.
Eecretul e multe alte chestii,

[gor965]

Noiembrie 2010
8kg

Decembrie 2012
16,7 kg !!!!!

De curiozitate intreb...asta e un caz mai aparte, sau toti pestii tai au luat asa in greutate ?

[szabo laszlo]

Eu zic ca e posibil Teoretic apa din lac aprox 120 zile/an este intre 18-28 grade C in acest interval se hraneste cel mai bine crapul ,daca calculam ca zilnic mananca 3 % din greutatea sa rezulta ca putea manca in 2 ani (calculand doar dupa greutatea de pornire de 8 kg ) pur teoretic 57,6 kg hrana .
Daca impartim cei 57,6 kg de hrana cu raportul de conversie al celui mai slab furaj pe care l-ar fi putut manca adica porumb inmuiat ( incoltit ) care este de 1-5 ,adica 5 kg hrana = 1 kg carne si asa obtinem 11.52 kg spor .
Probabil multi se vor intreba de ce nu cresc asa rapid crapii si pe alte lacuri sau in general, caci cine nu ar investi cel putin 5 kg de porumb care costa 6 lei si sa obtina 1 kg carne de crap care costa aprox 15 lei , sa nu mai punem in discutie ca pe multe lacuri mananca exclusiv doar bunatati ,pelete ,boilies care au un raport de conversie net superioara celui de porumb .Secretul se afla in primul rand in RITMUL NATURAL de generare al hormonului de crestere care poate fi maxim sau minim in functie de cantitatea de aminoacizi esentiali continuta de hrana ,hranirea in sine a crapului pe linga factorul temperatura este influentata si de calitatea apei ,de cantitatea de oxigen solvit in apa de concentratia de nitrati si nitriti ( nici noi oamenii nu avem pofta de mancare indiferent de ce bunatai ni se ofera daca stam inchisi intr-o camera plina de fum ,praf ,si alte mirosuri) Lipsa vitaminelor si a mineralelor are efete imediate asupra randamentului de crestere ,in lipsa calciului si a fosforului si a vitaminei D care sa o fixeze in organism scheletul osos nu se dezvolta si organismul nu functioneaza corect ,prezenta parazitilor interni si exteni concura si ele la sanatatea crapului.Revenind la oglinda spaniola a lui Sakal eu zic ca este vorba de un crap mai batran cu scheletul osos si cu organele dezvoltate dar in prima faza subnutrit ( slab ) care ajuns intru-n mediu propice si cu o hrana mai putin buna ( teoretic ) dar suficient cantitativ avea posibilitatea sa-si dubleze greutatea , acest lucru nu este o noutate in lumea animala dar nu trebuie privit ca etalon de crestere la respectiva specie.( un exemplu de acest gen este la porcine , scroafa in timpul alaptarii purceilor poate pierde chiar si 70 kg din greutate, dar dupa intarcarea purceilor supus ingrasarii cu furaje adecvate reface cele 70 kg pierdute in 40-50 zile ,dar un purcel in acelas interval de timp ( 40-50 zile ) cu acelas furaj nu creste mai mult de 20 kg pentru ca RITMUL DE GENERARE A HORMONULUI DE CRESTERE NU POATE FII INFLUENTAT PESTE MAXIMUL SPECIEI DOAR PRIN INGINERIE GENETICA )

[robyvan]

Eu zic ca e posibil Teoretic apa din lac aprox 120 zile/an este intre 18-28 grade C in acest interval se hraneste cel mai bine crapul ,daca calculam ca zilnic mananca 3 % din greutatea sa rezulta ca putea manca in 2 ani (calculand doar dupa greutatea de pornire de 8 kg ) pur teoretic 57,6 kg hrana .
Daca impartim cei 57,6 kg de hrana cu raportul de conversie al celui mai slab furaj pe care l-ar fi putut manca adica porumb inmuiat ( incoltit ) care este de 1-5 ,adica 5 kg hrana = 1 kg carne si asa obtinem 11.52 kg spor .
Probabil multi se vor intreba de ce nu cresc asa rapid crapii si pe alte lacuri sau in general, caci cine nu ar investi cel putin 5 kg de porumb care costa 6 lei si sa obtina 1 kg carne de crap care costa aprox 15 lei , sa nu mai punem in discutie ca pe multe lacuri mananca exclusiv doar bunatati ,pelete ,boilies care au un raport de conversie net superioara celui de porumb .Secretul se afla in primul rand in RITMUL NATURAL de generare al hormonului de crestere care poate fi maxim sau minim in functie de cantitatea de aminoacizi esentiali continuta de hrana ,hranirea in sine a crapului pe linga factorul temperatura este influentata si de calitatea apei ,de cantitatea de oxigen solvit in apa de concentratia de nitrati si nitriti ( nici noi oamenii nu avem pofta de mancare indiferent de ce bunatai ni se ofera daca stam inchisi intr-o camera plina de fum ,praf ,si alte mirosuri) Lipsa vitaminelor si a mineralelor are efete imediate asupra randamentului de crestere ,in lipsa calciului si a fosforului si a vitaminei D care sa o fixeze in organism scheletul osos nu se dezvolta si organismul nu functioneaza corect ,prezenta parazitilor interni si exteni concura si ele la sanatatea crapului.Revenind la oglinda spaniola a lui Sakal eu zic ca este vorba de un crap mai batran cu scheletul osos si cu organele dezvoltate dar in prima faza subnutrit ( slab ) care ajuns intru-n mediu propice si cu o hrana mai putin buna ( teoretic ) dar suficient cantitativ avea posibilitatea sa-si dubleze greutatea , acest lucru nu este o noutate in lumea animala dar nu trebuie privit ca etalon de crestere la respectiva specie.( un exemplu de acest gen este la porcine , scroafa in timpul alaptarii purceilor poate pierde chiar si 70 kg din greutate, dar dupa intarcarea purceilor supus ingrasarii cu furaje adecvate reface cele 70 kg pierdute in 40-50 zile ,dar un purcel in acelas interval de timp ( 40-50 zile ) cu acelas furaj nu creste mai mult de 20 kg pentru ca RITMUL DE GENERARE A HORMONULUI DE CRESTERE NU POATE FII INFLUENTAT PESTE MAXIMUL SPECIEI DOAR PRIN INGINERIE GENETICA )

ma tu ai facut zootehnie ( piscicultura ) pe str. Motilor in Cluj Napoca......