Un barbat e adus īn fata judecatorului pentru ca a omorāt-o pe sotia lui.
- Fapta dumneavoastra e sub orice critica. Daca aveti intentia ca tribunalul sa nu va condamne la īnchisoare pe viata, trebuie sa ne expuneti motive cāt de cāt plauzibile care sa va poate reduce pedeapsa.
- Domnule judecator, sotia mea era asa de proasta īncāt nu am putut sa ma controlez si a trebuit sa o arunc de la balcon.
- Declaratia dumneavoastra este o obraznicie nemaiauzita si daca nu doriti ca juratii sa va condamne īnainte sa continuam procesul trebuie sa aveti argumente cu adevarat plauzibile.
- Pai sa va povestesc: Locuim īntr-un bloc cu 10 etaje la ultimul etaj si la parter locuiete o familie de pitici. Parintii au 1 metru si copii, cel de 12 ani 70 de cm si cel de 14 ani are 90 de cm . Īn ziua respectiva i-am spus sotiei:
- E teribil sa fii pitic. Saracii vecini de la parter, toti sunt asa mici!
- Da, raspunde sotia sunt o adevarata specie de pirinei. - Pigmei ai vrut sa spui!
- Nu, pigmei e ceea ce are omul īn piele si de la care se alege cu pistrui.
- Aia se numeste pigment.
- Ma lasi ... Pigment e chestia aia pe care scriau vechii romani.
- Ala se numette pergament.
- Cum poti draga sa fii asa de incult! Pergament e cānd un scriitor publica o parte din ce a scris.
- Domnule judecator, va īnchipuiti ca mi-am īnghitit cuvāntul "fragment" ca sa nu mai continui discutia asta aberanta. M-am atezat pe fotoliu si am luat un ziar sa-l rasfoiesc. Nici nu m-am asezat bine ca apare sotia mea lānga mine cu o carte īn mana si īmi spune:
- Uite draga, asta e ceea ce scrie un scriitor si se numeste carte, daca nu aveai idee ce e aia. Ia si citeste Veranda de la Pompadur.
Iau carte īn māna si īi spun "Draga mea, asta e o carte īn limba franceza Marchiza de Pompadour, nu trebuie sa interpretezi numele īn romāna" .
- Asta e buna draga, īmi dai tu lectii de franceza, mie care am facut meditatii cu un vector de la facultate !!
- Ala nu se numeste vector, se numeste lector.
- Esti prost, Lector a fost un erou grec din antichitate.
- Ala a fost Hector si era troian.
- Hector e unitate de masura a suprafatei blegule.
- Ala e hectar draga mea.
- Ma uimesti cu incultura ta. Hectar e o bautura a zeilor.
- Ala se numeste nectar spun eu oftānd din adāncul sufletului.
- Habar nu ai, eu stiu sigur ca era si o melodie pe tema asta pe care o cāntau doua prietene īn duo.
- Nu se spune duo se spune duet.
- Ma scoti din sarite, cum dracu de esti asa de īncuiat! Duet e cānd doi barbati se bat cu sabiile
- Ala se numeste duel.
- Pe dracu, duel e gaura aia neagra din munte de unde apare trenul.
- Domnule judecator, aveam tunel pe limba dar am simtit ca mi se face negru īn fata ochilor si nu m-am mai putut stapāni si am aruncat-o pe geam.
Liniste īn sala. judecatorul ia ciocanelul de pe masa, loveste cu el puternic ti spune:
- Esti liber, a fost un caz clar de legitima aparare. Eu o aruncam deja de la Hector.
Morala (dupa expeditor): judecatorul era un tip foarte rabdator...!!!
Ai vazut cum intelegea si reactiona sala la toate inexactitatile spuse de Marele Maestru? 
Crezi ca in ziua de astazi ar mai fi avut acelasi succes cu aceasta parodie?? 
))