Daca ar exista un pescar sa poata ghici exact traseele pe care circula crapii, atunci ar fi nr. 1 la orice partida !
Aceasta este o problema care il macina pe un bun prieten al meu si mai nou si pe mine. Este clar ca ,crapii circula pe niste trasee bine stabilite, fara sa se abata prea mult de la traseu daca nu se intervine din exterior . Ce ii face sa aleaga un anumit traseu si nu altul ? Ce factori credeti ca influenteaza alegerea unui traseu ?
traseul ales de crap va fi intre doua puncte si anume:siguranta si depozitul de hrana naturala.am vazut secata o zona a unei balti unde era multa agatatura formata din radacini de copaci,practic o padure subagvatica si am ramas masca de ceea ce am vazut.desi zona era secata intre buturugi erau transee de circa 30-50 cm adancime din buturuga in buturuga,de la distanta parea un labirint in care inca ramasese apa,iar in jurul si sub buturugi erau adevarate caverne.in aceasta zona prindeai crap indiferent de conditiile atmosferice sau de fructuatiile nivelului apei char daca acestea erau de circa 1 metru.
Eu am alta interpretare.Drumul crapului este totdeauna pe linga diferentele de nivel(nu numai praguri),chiar si o cioata sau un foltan de vegetatie reprezinta o diferenta de nivel.
Cu cavernele e adevarat.Bastinasii de la Sulina mi-au confirmat faptul ca pestele sapa astfel de galerii subterane .Ideea e generala:adica nu numai crapul sta in astfel de galerii,numai ca el e la origine "sapator".
ORICE S-AR INTIMPLA FII OM,PESTE N-AI CUM SA DEVII!
crapii se deplaseaza in functie de perioada zilei sau a anului.exista locuri de odihna,de hranire,de reproducere,de iernare,etc precum si deplasari de la si catre aceste locuri.pot fi migratii sezoniere(reproducere,iernare...)sau migratiile zilnice pe parcursul a 24 ore...probabil in situatia de fata vladut a facut referire la trasele alese de crap de la locurile de stationare,odihna catre zonele de interes(hranire).acest program insa poate fi modificat de conditii speciale de temperatura(implicit grad de oxigenare),vant,modificari ale ph-ului,poluari,viituri,etc...dar si aici s-a specificat: daca nu exista factori perturbatori....
in concluzie: de ce alege un anumit traseu de la o zona de stationare la o...alta zona de interes,oricare ar fi ea...
doar cand vom taia ultimul pom,vom asfalta ultima palma de pamant si vom prinde ultimul peste,vom realiza ca nu putem manca...bani
N-am vazut pe nimeni sa aminteasca de atasamentul crapilor fata de conceptul de "margine". Eu unul am prins o gramada pe peste in apa mica, la nici jumatate e metru de mal. O alta observatie este ca pestii prefera sa abordeze marinile ori in mijlocul zilei ori noaptea, si pana la ora aceasta n-am gasit inca o explicatie care sa ma multumeasca, insa mi se pare un aspect important in ceea ce priveste un pas in fata la capitolul localizare.
E un pescuit mai putin practicat pe scara larga insa e foarte spectaculos si cu siguranta mult mai putin costisitor decat pescuitul la mare distanta.
Crapul e omnivor. Se alimenteaza cel mai bine acolo unde se acumuleaza substantele organice, la fel ca omul la piata si in magazine. Respectam acelasi traseu nu? Intr-o balta fara deversoare, in afara de fauna acvatica, de la protozoare pana la moluste, restul depunerilor se fac probabil gravitational, pe pante, pana la funduri de gropi sau praguri, precum si in jurul eventualelor izvoare submerse. Aici crapul probabil ca are o deplasare gen reflex conditionat, urmand un labirint care urmareste aceste zone. In baltile aflate pe firul unor curgeri, depozitele se fac si in mod aluvionar, din amonte in aval, de-a lungul firului vaii, cel mai adesea in zona pragurilor si in dreptul obstacolelor, pe partea dinspre aval (cam ca muschiul pe copaci catre N). Zonele dinspre mal sunt frecventate in special in perioadele cu vant (malul aflat in vant) si nu cred ca mai trebuie sa explic de ce, precum si la adapostul intunericului. In aceste balti, traseul este mult mai sinuos, urmarind cu predilectie pragurile dar si obstacolele sau platourile inalte - asta e chiar o ciudatenie, deoarece de obicei sunt lipsite de depuneri, sunt chiar "curate". Se pare ca cei mai mici, se deplaseaza in grupuri, dupa un algoritm care combina traseul hranei cu factori de siguranta (obstacole, praguri, etc.), pe cand cei mari, au un traseu solitar, mai putin precaut dar mai dependent de factorul presiune, deci in zone mai adanci. Daca cei mici se deplaseaza in partea superioara a unui prag, putand fi prinsi chiar pe buza pragului, pe cei mai mari ii gasim cu predilectie in caderea pragului.
Toti pestii au nevoie de odihna. Locurile de repaos sunt determinate de o suma de factori : constanta temperaturii zi/noapte, adapost, substrat - vegetatie sau platouri tari, unde nivelul de oxigen nu e compromis de degajarile mâlului sau tulburari intense ale apei din cauza valurilor. Probabil, platourile sunt locuri de odihna, nu de hranire dar nadite, pot deveni cele mai bune locuri. Teoria e buna dar practica spune ca sunt atat de multi factori, incat e putin probabil sa "ghicim" traseul, indiferent cate informatii putem obtine. Ne lipsec variabilele, de care nu putem face abstractie nici macar de dragul lui Vladut. Probabil anul acesta o sa putem avea mai multe informatii, cu ajutorul camerei subacvatice care mi-a sosit in sfarsit, macar asupra modului de hranire a crapului in zone nenadite, pentru ca pe nada am mai vazut ce face.
Fascinanta discutie. Eu am studiat de citiva ani exact acest lucru - comportamentul crapului, in-situ. Nu suficient de cantitativ pentru un alt doctorat, insa rezultatele sunt interesante. Nu pot sa speculez cit de relevante ar fi concuziile acestui studiu pe alte meleaguri, probabil insa la baza comportamentul crapului nu poate fi chiar atit de diferit pe apele salbatice de aici fata de cele din Romania.
Am filmat grupuri mari de crap in timpul iernii, direct prin stratul transparent de gheata. Le-am studiat comportamentul si miscarea. Lucrez la un articol, insa pina atunci va trimit sa vizionati un mic clip filmat de mine in Februarie 2007.
