Crapmania.ro • Vezi subiect - Anchete Jurnalul de Ilfov-Toate episoadele-Tancabesti 2013

Ne aliniem la GDPR!

Vă aducem la cunoștință că www.crapmania.ro utilizează fișiere de tip cookie și alte tehnici similare pentru a asigura funcționarea site-ului și protejarea datelor dvs., pentru a vă oferi o experiență cat mai placută și personalizată, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul într-un mod anonim.

Le oferim partenerilor noștri de rețele sociale, de publicitate și de analiză a traficului informații cu privire la modul in care folosiți site-ul nostru prin intermediul cookie-urilor pe care ei le pot seta.

Înainte de a continua navigarea pe www.crapmania.ro, vă rugăm să citiți și să întelegeți conținutul Politicii de utilizare cookie și al Politicii de confidențialitate.

Prin continuarea navigării și utilizarea serviciilor noastre, vă exprimați acordul cu privire la Politica de utilizare cookie și la Politica de confidențialitate.

Ultima modificare: 29.05.2018
Crapmania.ro Abbara - import si distributie legume si fructe
 
Acum este Vin Iun 22, 2018 6:19 pm

Ora este UTC + 2 [ DST ]


King Fish Dan Mitranescu


Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 27 mesaje ]  Du-te la pagina 1, 2  Următorul
Autor Mesaj
MesajScris: Vin Mar 29, 2013 10:50 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Pe Tancabesti.ro link direct : http://tancabesti.ro/index.php/abuzuri-la-tancabesti/8/

23 Februarie 2013

La Tâncăbești, “lumea strâmbă” își trage apa la picioare –

NU, dle Valvis! NU, dnă Mantale!

Serie noua : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare! …

Episodul 1

Postat la: 22.02.2013 10:40 - Jurnalul de Ilfov
de Eugen Dichiseanu

Imagine

Sincer? Începea o zi fără niciun chef de palpitaţii profesionale. Iar subiectul “lac piscicol” nu-mi spunea mare lucru. Oricum, pescuitul mă deprimă. Iubesc peştii. Am avut acvariu la o vârstă, cred, nepotrivită. La maturitate.

În partea cealaltă a firii mele, puterea obraznică, sfidarea mă scot din minţi. Iau foc! Aşa a început o poveste la care veţi fi martori, câteva săptămâni bune. E cu “va urma”. Vă avertizez că are personaje slute, negre, pline de dispreţ. Lor li se opun, aproape ca-n filme, doi fraţi. Au şi nume de ecran : “Two Lakes Two Brothers”. Ei susţin ca e un Complex: pescuit, terasă, motel, agrement… Eu zic că e mai mult.

La tunuri!

Un tupeu ca al celor din titlu îşi merită pamfletul! Şi asta e pentru început, în acest prim episod.

Măi, persoanelor Yannis Jean Valvis şi Mioara Mantale, în subiectul lacurilor Tâncăbeşti aţi dat-o de şanţ! Pentru voi, am ales acest tip special de muniție a cuvintelor. Ştiu că vă pândeşte pericolul să vă-nchipuiţi ofensaţi. La imagine.

Şi, cum adică, maestre Valvis? Pozezi în om de afaceri, cu cheag, cu un chip mereu zâmbitor şi bonom. Să semeni matale distrugere? Să rupi dispreţuitor un echilibru natural, numai aşa ca să-ţi hrăneşti orgoliul de “business man”? Matale, care adori natura? Şi mai ales, banii ce îi scoţi din ea?

Într-o ţărişoară care te-a primit cu speranţă, cu sinceritate? Ea ţi-a dat ocazia să te urci priceput în vârful averii. Plus notorietatea. Şi cocoţat acolo sus, să sfidezi munca şi banii altor semeni, întreprinzători autohtoni?

Apoi, o damă rafinată politic – şi ajunsă reprezentativă pentru ţară – Consul General, mon cher, în Franța, să-şi pitească bojdeuca meschină în stuful unei bălţi? La o margine de ogor?

Unul, vrea pământ. Alta, vrea nimicuri urâte

Yannis Jean şi Mioara sunt beneficiarii unor ilegalităţi, de-ţi stă mintea-n loc! Cine i-a ajutat să facă astea? Sau ce slugi perfide le vor numai răul? E cineva naiv să creadă că patronii lor sunt de bună credinţă? Pentru că, atunci când fac ce fac, pozează mironosit în fecioare imaculate. Cât le mai place aerul nevinovat!

Păi, lucrul care m-a trezit din cenuşiul zilei este aroganţa cu care aţi năvălit amândoi, tăvălug, în povestea de viaţă a fraţilor Parfene, din Tâncăbeşti. Oameni care până la voi, au cheltuit din truda şi bunacuviinţă faţă de rostul banilor, cam 2 milioane de euro. Ca investiții, în peste 15 ani. Ar fi pu-tut să-i toace liniştiţi până la bătrâneţe, cine ştie unde pe planetă. Ce au ajuns ei la Tâncăbeşti? Victime, ca în faţa unui beţiv la volan, zdrobit de trăscău.

El vrea bălăceală la un pas de casă. Ea – se cuvioșează, într-un colţ rustic

Antreprenorul, o fi voind să construiască ansambluri de vilişoare pe malul lacului. Ea, mai modistă şi fără prea multă imaginaţie, se mulţumeşte să toarne o chicinetă, un soi de magazie dreaptă, lângă un stufăriş, că am întrebat dacă acolo îşi ţin tractoriştii plugul şi cutia cu unelte ciobite, toamna. Coşmelia e înalţată exact pe locul unei foste case de pompe pentru irigaţii. Ele stropeau culturile patriei, în timpurile roşii, comuniste.

Amândoi sunt întreprinzători. Oameni de acţiune. Dar, ar avea ceva probleme cu “zona de protecţie” a lacului. Ce este aceasta? E un drum de acces, care înconjoară lacurile. Cerinţa obligatorie a Legii! A apelor, a bălţilor, a iazurilor, n-are importanţă, că asta nu-i priveşte pe ei. Aşa ceva nu se cade. Că, cine sunt ei şi cine sunteţi voi?

Normal, au făcut ce-au făcut, matrapazlacuri banale de fiţe pe lângă nişte primari, care, după aceea, au stat puţin în carantină, la zdup. Tot pentru niște afaceri încurcate cu terenuri, cu oleacă de mită de câteva milioane de euro, aprobări false şi alte mă-runţişuri. Cu ocazia asta, câţiva functionari publici au dat şi ei cu subsemnatul la DNA, pe temeiuri asemănătoare.

Într-un sistem ca al nostru, care combate rău de tot corupţia, musiu Valvis şi madama Mantale şi-au facut rost de acte. Sunt apropitari! În toată regula. Da’ n-aveau ieşire la apă. Mai bine zis, în apă. Direct din casă. Păi ăsta e fason? Pe de altă parte, nu sunt de loc sigur că actele obţinute sunt legale. O să vedem asta într-un episod următor. Negreşit.

Vlad și Ovidiu Parfene, să meargă cu barca pe zona de protecţie!

Nu glumesc. Ce dacă lacurile Tâncăbeşti le-au fost date lor, în administrare de către statul român. Ce dacă ei sunt concesionarii pe zeci de ani ai întinderii de apă ? Ce dacă au un calendar competiţional, că de peste 10 ani organizează aici concursuri internaţionale? Ce importanţă are că zona asta, trebuie întreţinută cu o grămadă de investiţii şi silnicie a muncii? Ce îi pasă lui Yannis Jean Valvis că grecii lui, au ieşit campioni mondiali în 2010 în Anglia, antrenându-se pe Tâncăbeşti?

Fără replică, zona de protecţie a malului şi accesul liber, legal la apă se întrerup în dreptul proprie­tăţii Mioarei Mantale şi a lui Jean Valvis. Au acte! Şi sunt boieri. Până se va dovedi în instanţă că le-au obţinut necuvenit.

Deocamdată, îl căutăm pe Jean Valvis!

Nu vreţi „să vorbeşte” cu noi? Păi de ce? N-a aflat că îşi va dori mult, să-şi „repereze” imaginea tulburată de acest demers jurnalistic. L-am sunat de multe ori. N-a răspuns. Nici la cel cu 211… nici la mobil, cu 074… Promit să nu rămână lucrurile aşa.

De speriat la ce-i duce capul pe unii! Şi le ţine. E drept, nu totdeauna. Ca în cazul ăsta. În episodul de azi, v-am făcut cunoştinţă cu câteva dintre temele următoare, într-o formă mai degajată.

Vor urma fapte din ce în ce mai concrete, în multe episoade. Va ploua cu termeni mai speciali, adecvaţi: planuri parcelare (rectificate din zbor), grăniţuiri, drepturi litigioase, intabulări (în serie şi peste rând), suprapuneri, procese pe rol, amănunte despre „sistemele” de cadastru, plângeri pe Carte Funciară şi câte or mai fi.

Va urma!

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Vin Mar 29, 2013 10:53 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Pe Tancabesti.ro link direct : http://tancabesti.ro/index.php/abuzuri-la-tancabesti/7/

26 Februarie 2013

Jean Yannis Valvis acuzat penal la Geneva

Imagine

Din data de 13 Noiembrie 2012, potrivit ediţiei online Tribune de Geneve, si preluate de agentia Mediafax de la noi, au circulat informatii terifiante despre Jean Yannis Valvis, acesta fiind pus sub acuzare penala de procurorii din ţara cantoanelor !!!

Iata materialul integral prezentat de Mediafax, StiriAzi.ro si Brigada diverse - Sandrinio.ro :

14 Noiembrie 2012

Se anunţă mari probleme pentru Jean Valvis. Şi nu numai.

Presa de ieri şi de astăzi a relatat despre un om de afaceri eleveţian pus sub acuzare de procurorii din ţara cantoanelor pentru că şi-ar fi escrocat un partener de afaceri.

Numele acestuia nu este dat publicităţii, dar toate datele duc la Jean Valvis, omul de numele căruia sunt legate mai multe afaceri şi în judeţul Suceava, în special în zona de munte, la Vatra Dornei.

Dacă aceste acuzaţii se vor dovedi reale, Jean Valvis va avea mari probleme. Şi nu doar el, ci şi asociaţii cu care derulează afaceri bănoase de ani buni în diferite domenii de activitate, începând de la ape minerale şi terminând cu produsele lactate.

Iată articolul integral care a apărut pe agenţiile de ştiri, respectiv Mediafax, în cursul zilei de ieri (13.11.2012 n.a.) :

„Un om de afaceri elveţian activ în România, în domeniul sportului, apei minerale, produselor lactate şi vinului, este acuzat la Geneva pentru că şi-ar fi înşelat un fost asociat, păgubindu-i pe moştenitorii acestuia cu aproximativ 70 de milioane de euro, potrivit ediţiei online Tribune de Geneve.

Moştenitorii unui investitor din Geneva se luptă de mai mulţi ani să recupereze aproximativ 70 de milioane de euro de la un magnat elveţian cu afaceri în România, în domeniul sportului, vinului, produselor lactate şi apei minerale, acest “magnat al Carpaţilor” fiind pus sub acuzare de procurorul Marc Tappolet, potrivit publicaţiei elveţiene.

Moştenitorii finanţistului, decedat în 2008, consideră că acuzatul şi-ar fi clădit averea profitând de boală mentală a celui dintâi, în timp ce au fost asociaţi.

În 2002, cei doi au vândut o companie producătoare de apă minerală unei multinaţionale producătoare de băuturi răcoritoare, însă acuzatul nu ar fi distribuit câştigul în mod egal, potrivit moştenitorilor, numiţi Bauer şi Halaucescu în articolul citat.

“Şi-a primit partea (…) A fost mulţumit, se inventează probleme”, a spus în schimb acuzatul în timpul audierilor.

Moştenitorii mai spun însă că acuzatul ar fi redus participaţia partenerului său de la 50 la 8 la sută între 2004 şi 2007, acesta arătând că de fapt fostul său partener ar fi dorit retragerea treptată din aceste afaceri, încă din 2002.

Sănătatea mentală a investitorului se deteriorează începând din 2005, el pierzând orice capacitate de discernământ chiar în acel an, spun moştenitorii.

În 2007, ei îi vând acuzatului părţile finanţistului pentru un milion de euro, iar acesta vinde ulterior o companie agro-alimentară pentru 80 de milioane de euro.

“Clientul meu le-a spus că trebuie să aştepte, totuşi ei au vrut să vândă”, a spus avocatul apărării, adăugând că moştenitorii finanţistului au trimis şi un expert pentru a evalua afacerile deţinute în România în vederea recuperării investiţiei.

Moştenitorii consideră că acuzatul ar fi ascuns adevărata valoare a afacerilor şi că ar fi început negocierile pentru tranzacţia cu compania agro-alimentară chiar înainte de 2007.

În schimb, omul de afaceri consideră că a avut parte, începând din 2006, de “o adevărată declaraţie de război şi de umilinţe” din partea reclamanţilor.

Iniţial, cazul a fost închis de procuror, în 2011, acesta apreciind că este vorba de un litigiu civil. Reclamanţii au făcut însă recurs în penal, procurorului cerându-i-se să continue cercetările. Astfel, în urma acestei sesizări, omul de afaceri din România a fost pus sub acuzare”.

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Vin Mar 29, 2013 10:57 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Pe Tancabesti.ro link direct : http://tancabesti.ro/index.php/abuzuri-la-tancabesti/6/

5 Martie 2013

Mioara Mantale - Consul de balta

… din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare! …

Episodul 2

Postat la: 01.03.2013 10:01 - Jurnalul de Ilfov
de Eugen Dichiseanu

Titlul anchetei de azi se referă la realitatea din ţară. Dar în realitatea din străinătate, Consul General e tot Mioara Mantale. Diferenţa e că la Strasbourg, ea reprezintă România şi a fost numită de drept. Dreptul lui Emil Boc. Însă pentru Tâncăbeşti, dobândirea e onorifică !

Intravilan sau stufăriș?

Imagine

Dacă e să ne luăm după declaraţia de avere, consulul de baltă de la Tâncăbeşti, în Ilfov apare cu un teren de 1 000 mp la Periş, trecut ca intravilan. L-a cumpărat cu un an înainte de plecarea în Franţa, adică în 2010.

Nu ştiu dacă poate fi vorba despre acelaşi teren obţinut ilegal, pe un tăpşan al lacului Tâncăbeşti. Căci proprietatea din stufărişul inundabil nu poate fi socotită intravilan. Atunci, să fi uitat d-na consul să noteze şi această cumpărătură măruntă în declaraţia de avere? Habar n-am.

Vivat, măi popor! În opinci, la biserică

Imagine

Consulul Mantale are 46 de ani. Şi-a cumpărat pământul de la Periş după ce s-a măritat în iulie 2009 cu procurorul ieşean Daniel Ţicău. În opinci. La propriu.

Fiţa folclorică era anunţată de tabloidul Click: „Cununia religioasă a fost oficiată la biserica din Siliştea Snagovului. (…) Pentru că au vrut să fie deosebiţi, cei doi miri au apărut în ţinute ţărăneşti, care imitau portul popular.

Mioara a purtat o rochie albă din pânză topită, iar Daniel o ie şi pantaloni din in. Amândoi aveau opinci. Se pare că ţinutele au fost cadou de la naşi”.

Cristea, omul cu vino-ncoace

Onorifica şi soţul l-au socotit, probabil, om de încredere pe avocatul Cristea Ştefan, vânzătorul de terenuri. Profesionist? Pe puţin! Vizionar? Beton!

Adică, mare dezvoltator imobiliar al „Scroviştea Village”, boss-ul zonei cu viitor rezidenţial de lux, învecinată cu partea de sud-vest a lacului Tâncăbeşti 1.

Cum a făcut el rost de pământuri acolo? Cumpărând, normal, drepturi litigioase de la foştii proprietari scăpătaţi.

Apoi, ca orice cunoscător şi „interpret decis” al legii, omul a trecut la treabă. Adică la modificări dese şi în forţă ale actelor. Efecte? Pe termen lung.

Duios, peste zona de protecţie a faptelor

Cu mult înainte, familia consulară aflase de la fraţii Parfene – concesionari şi administratori legali ai lacului – despre matrapazlâcurile penale „made by Cristea”.

Cum? „În direct”, faţă în faţă. Dialogul e mama comunicării! Ei le-au răsfoit oaspeţilor subţiri de la oraş câteva pericole zdravene: acte cadastrale în fals, modificări ale bornelor de cadastru, parcele alipite şi dezmembrate „hocus-pocus”, înscrisuri notariale cu detalii „uitate” de la o pagină la alta, îngrădirea şi întreruperea ilegală a zonei de protecţie a lacului, planuri parcelare la fel, nelegale etc.

Reţeta fără greș? Candoarea!

Imagine

Pentru rezultate maxime, aerul inocent trebuie jucat cu privirea oblică spre cer. Instrucţiunile de folosinţă dau şi un model, cu suspin, de tipul:

- „Ah! Nu se poate. Nu-mi vine să cred!”…

Ca la carte a procedat şi cuplul procuror sau consular, după cum alegeţi. Evaluând cele spuse de fraţii Parfene despre făcăturile din actele lui Cristea răspunsul a fost:

- „Nu credem ca acest om să facă aşa neregularităţi. Credem că lucrurile stau după cum spune legea!”.

Perfect. Concluzia corectă a cuplului licenţiat în Drept? A cumpărat.

Care e ideea?

Există o aspiraţie banală a oricărui om cu statut ales, pe lumea asta: să aibe elicopter, depozite în valută, o casă cu ponton pe lac şi o şalupă cu motor, săgeată pe apă.

Altele, ori fi cum or fi, dar, în cazul nostru, chestia cu debarcaderul în curte i-a încântat până şi pe Mioara & Daniel. I-a dat gata!

Uite alipirea! Ia tot d’aici, dezmembrarea!

Adică, prosteşte-i pe închipuiţi!

Ce face maestrul Cristea Ştefan, ca să îi iasă o „geografie” convenabilă în acte a terenurilor, pierdută de lege? Pentru o vânzare mănoasă, încurcă „borcane” cadastrale, cu ajutorul Direcţiei urbanism din Periş. Apoi primeşte sprijinul notăriţei „amnezice”, Adriana Ilie din Bucureşti.

În 2008, parafează în biroul ei notarial un „Act de alipire a proprietăţii” (-lor, că sunt mai multe, n.n.).

Apoi în iunie 2010, tot la ea (coincidenţă ca-n filmele indiene) întocmeşte alt document, intitulat invers acum: „Act de dezmembrare” (a proprietăţilor, n.n.).

Uite aşa, prin „alba-neagra”, de unde terenurile riverane aveau o vecinătate cu zona de protecţie a lacului, în final, peste câteva pagini ea dispare sau e înlocuită cu vecinătatea falsă a Lacului Snagov.

Or, fără zona de protecţie dintre proprietate şi lac, Cristea îşi poate vinde dezinvolt și mai gras terenurile, care dau acum nas în nas cu apa. Irezistibil pentru fiţele subţiri, consulare.

Gheşeftul e gata! Trai neneacă pe balta piscicolă!

Iar zona de protecţie, obligatorie prin lege, pufff…Nu mai e!

Nu zic eu, ci expertul

În 2011, expertul tehnic judiciar Mihai Florian, specialist în topografie, cadastru şi geodezie oferă Judecătoriei Buftea constatări referitoare la cazul nostru:

 „Deşi în ambele acte (de alipire şi dezmembrare, n.n.) se specifică foarte clar că loturile au ca vecinătate zona de protecţie Balta Nucet (actual lac Tâncăbeşti 1), iar când se specifică în mod eronat obiectul actului respectiv se trece ca vecinătate SC Nucet SA (Lacul Snagov). Apare mai mult decât evident faptul că este vorba despre Balta Nucet, adică Tâncăbeşti 1 şi nicidecum de Lacul Snagov”.

„În concluzie, deşi în acte este specificată ca vecinătate zona de protecţie, îngrădirea efectuată de d-nul Ţicău Daniel şi d-na Mantale Mioara este realizată până la apă, ocupând astfel zona de protecţie”.

 „Contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.1390, din 12.10.2010 al d-lui Ţicău Daniel şi d-nei Mantale Mioara are prevăzute vecinătăţi de protecţie Balta Nucet, atunci când vânzătorul descrie modul de dobândire a terenurilor pe care le vinde, şi, din nou eronat, SC Nucet SA (Lacul Snagov) atunci când se descrie ce se vinde”.

 „În plus, acest contract are şi o altă eroare. (…) Parcela 863 se găseşte într-o cu totul altă poziţie decât terenul care se vinde”.

Va urma!

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Vin Mar 29, 2013 11:42 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Pe Tancabesti.ro link direct : http://tancabesti.ro/index.php/abuzuri-la-tancabesti/5/

8 Martie 2013

… din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare! …

Episodul 3

Postat la: 01.03.2013 10:01 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu

Doi fraţi adună natura în adăpostul lacului : Parfenii de la Tâncăbești

Imagine

Vlad şi Ovidiu. Li s-a dus vestea. Pe fraţii Parfene îi ştie de-acum o puzderie de lume, în ţară şi dincolo de ea. Chiar dacă mâine ar dispărea în alt colţ de pe pământ, cred că ar avea toate şansele să le rămână numele legat de locul de aici. Și de lac. La fel ca ”Hanul lui Manuc”, „Oraşul lui Bucur”, „Moara lui Asan”, „Crângul lui Bot”, „Valea lui Mihai”, „Dealul lui Ţugulea” şi câte or mai fi.

Episodul de astăzi adună câteva dintre motivele care pot să confirme această rânduială de memorare a locurilor. Ce au făcut ei pentru asta? De unde au apărut aceşti fraţi? Veți citi, de aici încolo. Deocamdată aflaţi despre un dar al naturii, apărat cu înverşunare de ei.

Fabrică și mediu curat, deopotrivă!

Ai zice că sunt două elemente incompatibile. E aproape de necrezut ca o uzină şi un colţ de natură autentică să coexiste, fix în acelaşi loc. Şi să funcţioneze din plin, optim, fiecare cu legile lor. Pe de o parte, cu randament şi profit tipic capitaliste, dar, pe de alta, fără să afecteze ecosistemul. Dimpotrivă. Să îl întreţină, să îl cultive, îmbogăţindu-l. Iar asta, mai ales într-o ţară sărăcită, care îşi drămuieşte resursele de bani în primul rând pentru existenţa pe termen scurt, imediată. Unul din efectele năucelii din tranziţie.

Concret: uzina şi natura neatinsă există, cu adevărat. În acelaşi punct geografic. Este „fabrica de peşte”, sau, altfel spus, ferma piscicolă de la Tâncăbeşti.

Greul nu e singur

Pentru Vlad şi Ovidiu, marile dificultăţi au început când s-au hotărât să gospodărească totul, într-un sistem birocratic ca al nostru, pe care nu-l interesează decât câş­tigul, fără să se implice, fără fonduri, fără să-şi protejeze proprietatea măcar prin asistenţa organizaţională, juridică sau de orice alt fel.

Într-o imagine realistă, adaugaţi la toate astea brambureala stufărişului de legi. O sită spartă ce lasă loc arbitrarului, abuzurilor şi atacurilor speculante, rapace ale investitorilor imobiliari. Vânătorii de terenuri. Ai noştri sau de oriunde din lume. Apoi, ataşaţi-i pe mincinoşi sau proşti. Peste astea, corupţii pun capac la toate.

Eternul început, tata.

De fapt, cine sunt fraţii Parfene? Ce îi mână? Ce vor? Cu cine se luptă? Cum a început totul şi de când? Care este istoria lor și ce confirmă pentru ei?

Povestind despre viaţa lor, îl poţi cita oricând ori pe Vlad, ori pe Ovidiu, fără grija nominalizării spuselor lor, ca şi cum ai fi dialogat numai cu unul. Cu oricare dintre ei. Adică fraţi în gânduri, planuri, stăruinţe. Firesc, toate comune.

S-au născut “repede”, la 11 luni unul de altul. Vlad a fost primul. Mama, de 70 de ani şi tatăl trăiesc împreună cu ei şi nepoţii. Fraţii au aproape 50 de ani. Îşi spun „prunci de barcă”. Apa le-a fost terenul pe care şi-au jucat copilăria, în preajma lacurilor din Ilfov.

Ion, tatăl lor are acum 76 de ani. În tinerețe, comuniştii i-au dibuit severitatea şi rigoarea de bun administrator. Piscicultura a fost cea care i-a consacrat renumele. El a creat toate lacurile de pescuit de la Baloteşti, Moara Vlăsiei, Crevedia, Buftea, Snagov, Săftica. Îl socoteau „mână de fier”, cel mai potrivit om să stăvilească braconierii, săteni sau nu, în toate locurile pe unde l-au trimis. Oamenii îl porecliseră cu respect, unii cu teamă „rechinul mare”. Hoţii de peşte îl ştiau de frică. Zeci de ani a trudit şi le-a mulţumit aşteptările mai marilor lui, cu vârf şi îndesat. Ultima mutare a fost la Tâncăbeşti. Era prin ’84.

„N-apucai să deschizi gura”

Amintirile se ivesc depănate, ca dintr-un ghem strâns de memoria proaspătă a copilăriei. „Tata era un om drastic, neiertător cu furtişagurile. Când a venit el la Tâncăbeşti, ziua, lacul era al Întreprinderii „Pescarul” Bucureşti iar noaptea era al pungaşilor.

Paznicii îşi făceau ron­dul pe marginea lacului. Unii locuiau aici, în curte. Dacă îi prindeau pe braconieri, îi alergau, îi băteau cu pietre, de s-ascundeau ăia pe sub bărci sau în stuf. Scăpau pe unde puteau. Treptat, treptat, tata a pus ordine. Dacă aveai tupeul să calci pe bec, n-apucai să deschizi gura. Ultimul cuvânt îl avea el. Nu conta pe cine avea în faţă”, zice Vlad.

“Uite tovule, legitimaţia!” „Și ce dacă? Tot nu e voie!”

Înainte de ’89, permisele de mahări de la partid, legitimaţiile cu dungă roşie, bileţelele de voie de la miniştri sau activişti erau purtătoare de privilegii şi putere. Astea erau vremurile. Altfel nu puteau pescui.

Totuşi existau oprelişti. Prima era Ion Parfene. Ovidiu îşi aminteşte: „tata era neînduplecat. El nu ştia decât aşa: n-ai dreptul să iei puiet, n-ai voie să iei reproducători. Aşa a întors el lacurile de la o stare jalnică la abundenţă.

Cele mai bune rezultate le-a avut până în ’90. “Pescarul” Bucureşti nu numai că pescuia ci şi vindea produsele. Sute de tone anual. Era o întreprindere piscicolă mare, bine organizată.

După asta, statul n-a mai băgat bani şi a început să decadă totul în jur. Mult timp a lucrat şi trăit din ce chivernisise, de la an la an. Avea producţie mai mică, dar n-o dădea pe toată la vânzare. Îşi păstra rezerva puterii de reproducere e ecosistemului acvatic”.

Primii ţăruși ai “proprietăţii”

La un moment dat, a apărut forma de privatizare prin libera asociere a societăţilor cu capital majoritar de stat. La “Pescarul” au avut drept de preempţiune lucrătorii de acolo, cei care munciseră exclusiv pentru stat. Aşa au reuşit să ia Parfenii primul contract de asociere în participaţiune, pe 10 ani. Condiţia de bază? Banii!

Trebuiau să achite în avans o cantitate estimată la 25 de tone de peşte ca fiind existentă în lac, la semnarea contractului. Au plătit. Au pornit la treabă.

Se-ntâmpla prin ’98.

După un an SC “Pescarul” Bucureşti s-a divizat, lor ramânându-le magazinele, iar “Piscicola” Ilfov, nou înfiinţată a luat lacurile, cu sediile de fermă. A urmat cam aceeaşi perioadă, când a intervenit un alt contract, respectiv cumpărarea dreptului de folosinţă a lacului şi a zonei de protecţie.

La fel ca în primul contract, unde se preciza că lor le revine: administrarea luciului de apă şi a zonei de protecţie care, conform Legii Apelor era atunci de 5-6 m.

Aşadar, în 1999 fraţii Parfene au cumpărat acest drept. Lucru foarte important, după cum vă veţi desluşi ulterior pe întreg parcursul acestei anchete serial.

Par bâlbâieli. De fapt, sunt interese birocratice

Ovidiu afirmă în continuare: “După toate astea, Tâncăbeşti 1 ne-a ramas în leasing pe 5 ani, cu clauza de vânzare.

În 2001, prin apariţia Legii 268, din 28 mai 2001 – privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului – “Piscicola Ilfov” a fost somată să predea către ADS toate terenurile pe care le deţinea în administrare şi de sub luciul de apă – mai puţin sediile de fermă.

Asta ca ADS să-şi treacă încă un obiect al muncii.

Şi a decis să întocmească un contract de concesiune către „Piscicola” şi „Piscicola” către noi. Cu alte cuvinte să mulgă mai mulţi de la un singur uger. Bun, au făcut-o şi pe asta. Numai că „Piscicola” n-a plătit nimic şi ADS-ul a hotărât să rezilieze contractul cu ea, pe motivul întemeiat că nu este bun platnic.

Acelaşi ADS a întocmit apoi contracte de concesiune direct cu agenţii economici care aveau deja contracte la zi, în derulare, încasând direct, fără intermediari, veniturile noastre de care bineînţeles erau siguri. Şi ne-au acordat dreptul de preempţiune. Perfect pentru ei, nici o spaimă. Pentru că noi aduceam veniturile”.

Alţi mulţi bani. “Distracţia” și munca, aceleași

Pentru contractele de concesiune, legea impunea sistemul următor: cei care au contracte în derulare şi au făcut dovada că au investit echivalentul a minimum 20 % din valoarea activului, beneficiază de atribuire directă.

Fraţii Parfene au trecut şi examenul ăsta.

Au semnat contracte de concesiune directă pentru Tâncăbeşti 2, pentru că îl cumpăraseră, iar pentru Tâncăbeşti 1, un contract de asociere. După ce au terminat leasing-ul imobiliar direct, au decis şi cumpărarea dreptului de folosinţă a barajului digului deversor, de la Călugăr, el reprezentând activul principal al oricărui lac de acumulare.

Transformarea contractului de asociere pentru terenul de sub luciul de apă, făcut cu ADS, a devenit acum un contract de concesiune, pe durata a 49 de ani.

„O mică paranteză”, intervine Vlad: „S-au cumpărat uzine, coloşi industriali cu 1 euro mp. Avicola de lângă noi s-a vândut cu mai puţin de 1 euro mp.

Ştiţi cât am plătit pentru barajul Tâncăbeşti 1? 120.000 de euro! Ştiţi pe câţi metri patrati ? 1 350.

Şi nu numai asta. În contractul nostru de concesiune avem o serie întreagă de obligaţii. Primele şi cele mai importante sunt cele pentru investiţii. În fiecare an, trebuie să facem dovada acestora, pe care le raportăm concendentului. Cu factură valorică achitată, cu proces verbal de recepţie a lucrarilor”.

“Așa am scăpat de necazul inundaţiilor”

Este adevărat. Când au năvălit apele între anii 2004-2007, datorită barajului de aici, consolidat, betonat de Parfeni pe banii lor, desigur înscrişi ca obligaţie de investiţii – zona aceasta a fost printre puţinele care nu au cedat. De fapt aceasta e şi menirea lui. Să regleze debitul de apă dintre cele două lacuri – Tâncăbeşti 1 şi 2.

Vlad adaugă: “Pe Valea Snagovului sunt peste 30 de acumulări de apă în văi naturale. Când am venit noi aici, barajul dintre Tâncăbeşti 1 şi 2, avea coronamentul, adică zona pe unde calci, lat de mai puţin de 1 metru.

Acum are între 12 şi 15 metri, e taluzat stânga-dreapta, lucrare de beton. Am investit foarte, foarte mult aici. Muncă, zile şi nopţi, cât despre bani, nu mai vorbesc”.

Carii pe care!

La Tâncăbești au invadat pământul, nu lemnul.

Așa a început cu ade­vărat războiul. Parfenii sunt de partea salvării biodiversității și a ecosistemului de aici, pentru restabilirea legalităţii întocmirii actelor de fond funciar, pentru dreptatea pe care ştii că o ai, ştii că ţi se cuvine, ai plătit pentru ea, dar pe care n-o poţi obţine, în fapt.

E încleştarea cu cei mult avuţi şi protejati de acte false ale unor funcţionari corupţi. E de fapt subiectul îndelung al anchetei de faţă, care va continua multă vreme de aici înainte.

Criza încălcării zonei legale de protecţie a lacului de către rechinii imobiliari a avut semne timpurii. Ovidiu îşi aminteşte o mică parte din demersurile tenace, făcute constant, dar rămase până acum fără rezultat.

Totul se va tranşa în justiţie şi prin bună mediere.

De ambele părţi ale taberelor încleştate în conflictul unde Parfenii sunt victime, cu toată munca şi investiţiile lor de milioane de euro.

“Am avut lupte diverse, probleme cu vecinii, că ăştia erau primii, cei cu vilele, că noi aşa i-am moştenit. Vorbesc despre cei cu casele până-n apă, toată partea aia “corp vile”.

Am făcut copii după fiecare contract şi i-am lăsat fiecăruia câte un exemplar după tot ce aveam noi, spunându-le: domnule, de azi înainte suntem vecini, avem nişte sarcini, vrem să muncim în bune condiţii şi vrem să avem o relaţie de bună vecinătate cu toată lumea.

Nu vrem să ne certăm.

Unii au fost de înţeles. Ceilalți, nu! Că nu dom’le, nici vorbă, că ei au cumpărat pământ până-n apă”, zice Ovidiu.

În episoadele următoare veţi afla mai în amănunt cum s-au decis să reacţioneze cei din “lumea strâmbă” a celor care îşi trag apa la picioare, aşa cum i-am denumit generic pe noii proprietari, fuduli de banii şi puterea lor.

Le ştiţi numele.

Le-aţi aflat din episoadele anterioare.

Continuăm să le aţinem calea.

Va urma !

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Vin Mar 29, 2013 11:45 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Pe Tancabesti.ro link direct : http://tancabesti.ro/index.php/abuzuri-la-tancabesti/4/

17 Martie 2013

… din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare! …

Episodul 4

Postat la: 15.03.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu

Scuze acelor cititori dacă lecturarea și înțelegerea acestui text vor fi îngreunate de farmecul exprimării în limba română a domnului Jean Valvis.

Întrevederea noastră a durat o oră, la sediul “Valvis Holding”, din București.

Am imprimat dialogul.Iată câteva fragmente.Nu vreau să comentez în niciun fel declarațiile obținute.

O voi face într-un episod următor al acestei anchete serial. Este gestul meu de fair play, oferind ca atare, curat, opiniile d-lui Valvis.

Cu simţul “datoriei”. împlinite.

Fişiere ataşate:
Resize of Jean-Valvis-No-comment.jpg
Resize of Jean-Valvis-No-comment.jpg [ 52.07 KiB | Vizualizat de 2617 ori ]


Are cuvantul dl. Jean Valvis - No comment

“Dumneavoastra, domnule Dichişanu”…

„Dichiseanu. Așa mă numesc”.

„Da. Dati-mi voie sa va spun ca va aşteptam să veniți… nu dupa 3 articole. Eu am întrebat daca sunt articole platite. Şi l-am intrebat pe dl. Dichişanu”…

”Dichiseanu, vă rog.”

”Și l-am intrebat pentru ca in general, un ziarist, controleaza sursele lui și ia ambele pareri imediat, faptul ca face 3 (articole n.n) şi veniti la mine cu 3 e puţin comanda, asta”!

„Nu sunt toate pentru dumneavoastră. Sunteți amintit numai într-un singur episod”.

“Premisele concrete spune ca ati facuta 3 şi veniţi la 4. Înseamnă ca vreți sa difuzați un anumită ideea, făra sa fiu eu solicitat, de la inceput. Normal ca așteptam și sunteţi binevenită, dar așteptam pe oamenii dumneavoastra, de la primul. De ce să fie difuzata o parerea propagandistă a anumitelor exploatatori, nu știu cine sunt ei, aceste fraţi”…

“Niște favoare”

“Chiar au venit la mine, înainte să fie articolele dv. și m-au rugat sa fac niște favoare. Faptul ca au venit la mine si m-au rugat sa fac niște favoare, inseamna ca ei știau cum stau lucrurile legale”.

„Şi care erau aceste favoruri”?

„Sa le las sa intre pe proprietatea mea. Și, punct!

Dumneavoastra veniţi dupa 3 articole… eu nu ştiu ce obiectivitate va fi de acum încolo, dar, mă rog… l-am spus. Și l-am spus cu termenele logicii. Cred…

Al doilea element. Asta a fost primul. E un reproș. Da, da, da, ştiţi, eu nu m-am mișcat juridic impotriva dumneavoastra, publicației. Nu? Da? Sunt un domn”.

(…)

„Ştiţi? Denigraţi puţin…

Din fericire, inainte sa spargeți acest bubble imobiliar, la începutul anului 2008 eu am declarat și este la cuvânt… (neinteligibil), că Jean Valvis este vaccinat investițiilor… deci am declarat, într-un mod public din Romania, fiind membru Consiliul Investitorilor Straini din România, că eu domnilor, am scapat de …

În mod … vădit… ăăă nu, nu, voit, in viata mea nu am avut afacere imobiliara. Nici una. Cand de la bubble… si sunt inginer arhitect, fară gluma, devine ridicol continutul articolului. Eu speculator…? Care cand era bubble nu am facut nimic și chiar am declarat că sunt vaccinat impotriva acestei operațiuni… Sa merg acum la Tancabeşti, şi sa vreau sa fac… Ma repet – și cand era bubble și toata lumea facea speculatii imobiliare eu am declarat ca sunt vaccinat impotriva!

Ma fac un prost, ma fac cand s-a dovedit ca era un bubble, cred ca nu ma-intelegeţi…Tu inţelegi sau nu?

De ce n-am facut-o?

Pentru ca nu cred in specula! Şi nu cred in specula imobiliara! Şi n-am intentia sa fac specula imobiliara! Asta e declaraţia pe care v-o dau. Pâna când şi eu vreau sa spun ceva la domnu’ aicea.”

“Puile de-afară”

„Şi daca-am investit acolo la Tancabeşti este pentru cu totul si cu totul altceva. Ei daca nu respecta legea e treaba lor. Asta nu inseamna ca Valvis e un speculator imobiliar. Pur şi simplu. Și Valvis, la prima solicitare a dumneavoastră a spus. Va rog sa reţineţi aceste doua fapte, pentru ca sunt fapte.

Deci, la Tancabesti trebuia sa fie facuta o farma (ferma n.n.) pentru exploatarea de gaini ecologică, de aceea s-a cumpărat aceasta suprafața. A ieşit Flutur (Gheorghe Flutur n.n), astaaaa, cu gripa aviara și a spus, toate puile nu le lasam afara, pentru ca prinde prin excremente al pasarilor salbatice, boala al gripei aviare. Era in condiția total nepropice pentru să faci ouă ecologic, de găina libera, când ala care alearga.

N-a fost sa fie facut, pentru ca Flutur a bagat toate gainile sa fie inchise. Şi a ramas!

El este coproprietatea prin conservare, toată suprafața și Tancabeşti inclus. Nu am nici o intentie sa fac speculație imobiliara, e fals, nu sunt rechin, singura chestia che-mi apar e dreptul de proprietate.

“E dreptul proprietarii”

„Deci, când prin legislaţia mi-am dobandit o proprietatea şi sunt al 3-lea proprietar, era familia Botez inainte, că avea la Tancabesti, dupa aia era domnul Simion și suntem al treilea dobânditor al acestui teren.

Dinainte sa controlez… nu, dinainte sa cumpar am controlat titlurile (de proprietate n.n.), daca nu am conflicte cu vecinii, controlul s-a facut, am dovedit pe sait, e foarte frumos, l-am cumparat. Eu nu am conflicte cu vecinii decat cu fraţii (Parfene n.n.)”.

(…)

„Iertați-mă, am avut obli­gația de la cadastru, aaa, aaa, sa vedem daca inregistrarea la cartea funciara s-a facut conform legii. Și l-am facut-o. Era curata total. Făra nici o minciuna, făra nimic. E dreptul proprietarii. Nu vorbesc de concesionare. Citiți legea, domnule redactor șef”.

(…)

„Zona de protecția e proprietar, e statul proprietar pe zona de protectia. Numai putin, zona de protecția este un caracter al terenului, nu titlul de proprietate.

Zona de protecția trebuie sa fie… iertaţi-mă, sunt inginer-arhitect, eu știu mai bine. Zona de protecția este la mine. Zona de protecția este 7 metri de la luciu, pe terenul meu, am obligația eu sa respect anumite regulamente. Nu e un alt proprietar. Da. E clar. Dacă a lui și pe el nu l-a întrebat… asta e”.

(…)

„Vreau sa fac gard, că e proprietatea de sus. Să lăsam proprietatea deschisă, hai să fim serioși, domnilor. Trebuie să vină un gard. Vine țiganii, intra oricine acolo. Fac gardul, are acces, dar nu să vii cu asfaltu, nu sa vii cu mașinile, nu să faci…e zona de protecția ! Nu exploatare comerciala, cum vrea ei”.

(…)

„Da, in contract nu se dă accept. Acum, statul m-a dat in proprietate! Acum, nu venim să anulam legislațiile și nu ştiu ce, dreptul meu de proprietate. Iertați-mă, exista și…Nu, nu.

Exista Constituție aici! Nu demolam Constituția pentru că cineva vrea sa faci o confuzie. Am dreptate?

Recunoaşteți asta? Dar vă asigur, când dumneavoastra ați redactat, ați spus rechin imobiliar, domnule”!

(va urma)

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Vin Mar 29, 2013 11:56 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Pe Tancabesti.ro link direct : http://tancabesti.ro/index.php/abuzuri-la-tancabesti/3/

din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 5

Postat la: 22.03.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu

Yannis Jean Valvis , Astazi rechin funciar

Cazul Tâncăbești

Spun din capul locului că, unde e, e! Valvis a avut dreptate. Într-adevăr nu prea arătaţi a „Rechin imobiliar”, aşa cum v-am categorisit în primul episod al anchetei despre abuzurile dv., în cazul Lacului Tâncăbeşti.

E adevărat – şi vă înţeleg frustrarea – că nici atunci n-aţi deţinut exclusivitatea acestui titlu.

Aţi împărţit-o la pachet cu Mioara Mantale.

Ea s-a plasat ulterior în poziţia onorifică de „Consul de baltă”. Aşa o alintă pescarii locului, cu o simpatie aspră, vânătorească.

Iar dv. aţi contestat acea nominalizare.

Am pierdut, recunosc. Şi v-am reevaluat.

Avem niște dileme. Cum procedăm?

Imagine

În primul rând, de ce „Astăzi, rechin funciar”?

Eu zic că, tot e de bine! Pentru că plecând de la statutul ăsta intermediar, mâine, aveţi deschise toate şansele urcării în top. Premiul cel mare? Trofeul de „Rechin Latifundiar”. Altă perspectivă, nu? Opinia publică va avea ocazia să admire, preţuiască şi să aclame următoarele dv. achiziţii de terenuri, aici prin preajma Bucureştiului, preferabil aproape de DN 1. Dar nu cu tranzacţii la liber, ciupite din „Anunţul telefonic”: „Cumpăr teren” – „Vând teren”. Nu, mersi! Asta o poate face un negustor amărât, după 4 ani de trafic cu blugi turceşti.

La dv. lucrurile trebuie să fie în continuare alese, rafinate, subtile, surprinzătoare.

Dilema 1, pe degete

Şi cum să se întâmple mişcarea asta fină, specială, de cazinou? Simplu! După reţeta pe care aţi patentat-o strălucit, până acum. Mai cumpăraţi o „Avicolă”, mai o fostă fermă de iepuri, altele – cum a fost cea de la Baloteşti sau aia de la Săftica, mai o parcelă de teren cu chichirez de ieşire la lac şi altele aidoma.

Atenţie însă, că ele trebuie să fie decretate în agonie financiară, apoi „salvate” de la faliment. De cine? De cine, vă rog?

N-aud! Hai, curaj! Nimeni? Bine, răspunsul e inclus promoţiei: da, de nişte Valviși. Bonomi, deschişi, cu gropiţe, plini pân-afară de promisiuni.

Acum apare în schemă Merlin, cu bagheta magică. Trebuie să refolosiți „cheiţa de aur, fermecată”. Ce deschide ea?

Dilema 2, cu peștera

Cea cu comori. Cine e la magazie? Cine manevrează „marfa”? FPS, APAPS, mai nou AVAS sau ce-or mai fi. Acolo e cea mai sigură intrare. Apropo, vă spune ceva numele de Ovidiu Muşetescu? Nu-i nimic dacă a dispărut. Are mulți discipoli.

Apoi, nu uitaţi de marketingul imaginii de businessman! Musai să fie beton! Sunteti ditamai investitorul străin. Nu un speculant de tarlale. Multe speranţe ale românilor se vor agăţa de încrederea şi siguranţa dv. de statuie. (vezi foto, cu atenţie).

Chit că vă angajaţi sub semnătură că veţi face investiţii, că nu veţi da oameni afară, că nu vor dispărea activele „dizolvând, lichidând voluntar prin reorganizare judiciară sau falimentare a societăţii”, după cum zice la contract.

A, vă mai amintiţi, dle Valvis, de data de 19 martie, 2004, când aţi semnat cu APAPS pentru mizilicul ăla de la Baloteşti, angajându-vă să investiţi la termene, să achiziţionaţi echipamente şi utilaje pentru capacităţi noi de producţie şi alte bla-bla-uri plictisitoare, la urma urmei?

Dilema 3, cu butucii

E ca în comediile cu proşti. La început trebuia să plătiţi o sumă mică. De fason. Apoi, a urmat ceva efort artistic, intonaţii graseiate, aceleaşi zâmbete lungi, promisiuni şoptite.

Şi cu „pe parola mea că nu va aiuresc”, spusă catifea, aţi câştigat un viitor sigur şi pe termen lung. În câteva zile, cumpărăturile alea construite în comunism au intrat „în conservare”. Aşa aţi spus.

Acum sunt ruine, pe pământ de flori.

Sigur conservare? Că eu păstrez cuvintele acelea, imprimate pe reportofon. Iar pentru datoriile rămase la bugetul public cine să vă deranjeze somnul lin, cu cotul stâng afară?

Numai dimineţile, în oglindă, la gargara toaletei matinale, apare în sfârşit, imaginea! El e salvatorul elveţian al bugetului nostru naţional!

După amiază e pe la televiziuni, indignat împotriva corupţiei generalizate şi a politicienilor noştri, meschini şi năuci. Urmează sfaturi “cu personalitate”, aruncate aiurea (adică stânga-dreapta), despre cum să-şi investească românii banii, nu?

Certitudinea 1: zona de protecţie, înapoi!

Revin la cazul Tâncăbești. Vă dau pontul salvator, dle Yannis! Fără glumă. Deocamdată, luaţi ceva de la Albert Einstein: „Un om deştept rezolvă problema, un om şi mai deştept o evită”. Puteţi repeta în tir susținut aforismul, înainte de mese.

Dacă tratamentul nu ajută, iată, atenţie, aflaţi „noutatea”: în toate legile noastre, de la Gheorghiu Dej încoace, în toate decretele, normativele, HG-urile şi gata cu pomelnicul, peste tot stă scris: „ZONA DE PROTECŢIE A LACURILOR”.

Maestre Valvis, vă concentraţi? Ea nu este a terenului, a ţăranilor cooperatori, a apropitarului, a comuniştilor sau a elveţianului!

Nu este!

Un profesor de drept, m-a avertizat că aria asta de „protecţie a lacului” nu pot eu s-o transform în zona de protecţie a proprietăţii mele! Indiferent ce-aş face! Ea a fost şi rămâne a lacului! Pe scurt, m-a rugat să-mi notez numele judecătorului unde am proces.

Oh, Elveţia!

Am aflat pe surse, că vi s-ar fi întâmplat un necaz juridic acolo, de curând. Dacă se confirmă, îmi pare sincer rău de ce-am auzit. Nu mi-a venit să cred.

Şi ca să nu stau cu sufletul în furtună, am luat la rând listele cu colegi din presă, unii dintre ei prieteni, corespondenţi acreditaţi în Europa.

Şansa mea: sunt doi, fugiţi încă de pe timpul dictaturii. Au cetăţenie elveţiană, unul e la Berna, altul la Geneva. Mi-au zis că îmi pot fi de folos. Unul dintre ei a spus că mă aşteaptă oricând la aeroportul Bern-Belp. Oricum, dacă aflu ceva, vă anunţ.

Apropo!

Despre chestia cu Avicola de la Tâncăbeşti şi Parcela 904, imediat. Avem multe lucruri interesante de vorbit. Din ce în ce mai multe. Pe zi ce trece.

(va urma)

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Sâm Mar 30, 2013 12:01 am 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Pe Tancabesti.ro link direct : http://tancabesti.ro/index.php/abuzuri-la-tancabesti/2/

din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 6

Postat la: 29.03.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu

Cazul Tâncăbești

Mantale, ia-ţi cocioaba din drum!

Imagine

Adică din zona de protecţie a lacului Tâncăbeşti. De fapt, Mioara Mantale s-a pricopsit cu un necaz.

Pacostea? O magazie. O…ceva, pe malul bălţii, în stufăriş.

Să fi dat bani pentru asta? Să fi fost „cado’”? Habar n-am. Însă, în ambele variante, a făcut-o din vorbe un individ, din categoria celor „cu gulere albe”. Ştiţi voi de care. Avocat. Numele lui: Cristea Ştefan. Vocaţia? Chipurile, dezvoltator imobiliar.

’Mneaei, fire simţitoare la naturel, a bătut probabil din pălmuţe la aşa ocazie. Chilipir. Dar n-a fost să fie.

Mintea de pe urmă este o știinţă exactă

Imediat, însă, vine întrebarea: dar de ce să aştepţi atât? Logic, nu? Cu atât mai mult cu cât, în cazul abuzului făcut de la Tâncăbeşti, aţi primit avertismente.

Cineva, fraţii Parfene ca exemplu, v-au adus la vedere faptul că n-ar fi o afacere tocmai curată şi legală. Dar, doamna Consul General al României la Strasbourg n-a avut ochi decât pentru acaret.

Capriciu feminin? Nu se ştie. Totuşi, să te încânte o mărgică din sticlă colorată? Aveţi cumva strămoşi indieni Navajo? Sau aborigeni? D-nă Consul, avem pretenţii! Ocupaţi o funcţie înaltă în administraţia publică a statului nostru, în Franţa.

Promoţie pentru Mioara Mantale!

E oferta “Jurnalului de Ilfov”. Un plan bun astăzi este mai util decât unul perfect, mâine. Pentru asta, ziarul nostru e mândru să vă consilieze în cazul Tâncăbeşti şi să vă arate eroarea în care vă aflaţi. O facem din patriotism. Iar dacă asta vă şi ajută, cumva, să reveniţi în legalitate, aţi realizat un câştig substanţial.

Ştiţi că e periculoasă persistenţa în încălcarea legii. Vreţi cu anasâna să vă compromiteţi? Cum ar fi să apăreţi în justiţie pentru un fleac de magherniţă? La banii şi statutul dv.? Iar când presa va năvăli pe scările tribunalului, veţi zice că vă vânează şi vă persecută? Dacă va fi aşa, amintiţi-vă exemplul onestităţii noastre jurnalistice şi să vă revanşaţi, oferindu-ne exclusivităţi, pe toată durata procesului.

Cum facem?

Pentru început, iată un decupaj din: „Ordinul 227, din 31 martie, 2006, dat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, intrat în vigoare la 05.04.2006.

Având în vedere prevederile art. 76 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005 (…) ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale Gheorghe Flutur, emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. (…)

1. Zonele de protecţie se măsoară astfel:

a) la lacurile de acumulare, de la nivelul maxim de retenţie – 5 metri. (Cazul Tâncăbeşti, n.n.)”.(…)

Încă puţin!

Vedeţi şi anexa 2, din Legea apelor nr. 107, din 1997 care n-a fost abrogată. Ea spune că lăţimea zonelor de protecţie trebuie să măsoare 10 metri, în cazul lacurilor de acumulare care depăşesc 1.100.000 mc., cum e Lacul Tâncăbeşti.

Apoi Ordonanţa 3 din 2010 spune clar că: albia minoră e considerată tot lacul. Iar albia majoră include zona de protecţie, până la curba de nivel a barajului şi SE INSTITUIE (sub.ns.) zona de protecţie. Ce vă spune acest „se instituie”?

Primarul și legea

Un primar care, deocamdată, nu e suspect că antipatizează legea, spunea că porţiuni din zona de protecţie a lacurilor pot fi date ca împropietărire. Sincer, mi-e greu să cred că acesta e spiritul legilor. De ce?

Pentru că, în timpuri normale, acolo e un front de lucru permanent. Se taluzează şi înalţă maluri, se fortifică zone expuse erodării, se aplică soluţii împotriva surpărilor şi alte lucrări specific inginereşti, curente. Ce te faci însă, când natura se dezlănţuie?

Indecizia e baza flexibilităţii

Acest panseu absurd chiar se aplică aici. Un singur exemplu: vă amintiţi, stihia inunda­ţiilor? Puhoaie trecute peste baraje mai zdravene, sau spulberân­du-le pe cele mici?

Oameni forfotă, îndesând sacii de nisip, bătând pământul cu maiul, folii uriaşe de plastic, utilaje uşoare şi grele încercând să stăvilească năvala viiturilor?

Ce te faci însă, dacă proprietarii terenurilor cu case până-n apă ar fi în vacanţă, undeva, prin lume sau, chiar de serviciu, la Strasbourg? Cum treci de zidurile lor?

Păi nu tot primarii protestau vehement, porniţi să nu mai admită locuinţe lângă ape? Apoi nu tot ei au trebuit să găsească soluţii salvatoare? Cu terenuri şi materiale oferite noilor construcţii?

Cât ne costă catastrofele? Că viaţa, ştim. Iar ne vom mira că ninge iarna? Sau că se topesc repede zăpezile, la cald?

Nimic nu se îmbunătăţește cu vârsta

La unii e o realitate. Mioara Mantale trebuie să afle şi ea, lângă Jean Valvis, că în toate legile românești, de la Gheorghiu-Dej încoace, în toate decretele, normativele, HG, peste tot stă scris: „zona de protecţie A LACURILOR”! Atenţie! Zona de protecţie nu este a terenului, a ţăranilor cooperatori, a apropitarului, a comuniştilor a elveţianului, sau a Consulului General de la Strasbourg! Nu este!

(va urma)

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Sâm Apr 06, 2013 6:35 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Pe Tancabesti.ro link direct : http://tancabesti.ro/index.php/valviiiiis-jeane-zona-de-protectie-inapoi/

din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 7

Postat la: 5.04.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu

Cazul Tâncăbești

Imagine

Rechin ucigaș la Tâncăbești!

Valviiiiis… Jeane, zona de protecţie, înapoi!

În primul rând, un sfat gratis: în viaţă, trebuie să ai şi prieteni şi duşmani. Prietenii te învaţă ce trebuie să faci, iar duşmanii te obligă să faci ce trebuie.

Să fiu sincer, nu-mi face plăcere să-ţi vorbesc la per tu. Dar o fac pentru că, îţi aminteşti, la întâlnirea pe care am avut-o la sediul măreţului tău holding de la etajul I, din Bucureşti, după nici o jumătate de oră de discuţii, ai jucat (destul de prost, n.mea) fazele cu indignarea, cu degetul acuzator şi tutuiala. Pezevenghi, fiţos şi histrionic. Lasă că sunt mai în vârstă, cu destui ani, decât tine. Iar eu, decent până la sfârşit, nu te-am scos din… dvs. Mint? Verifică, ce naiba! Doar ţi-am făcut cado’ minicaseta cu imprimarea întrevederii. Să n-aud că ai rătăcit-o, că mă fac foc!

Nici nu știi

Hai să-ţi traduc: faza e că, deşi mă opun din toate puterile, descopăr că de fapt, ai putea să mă consideri un prieten. Ce zici de asta?

Fii atent! Reciteşte povața de la început! Acum! Gata? Dacă nici în clipa asta nu bănuieşti ce urmează, mă forţezi să-ţi spun pe faţă: în cazul Tâncăbești – prin tot ce-am scris despre adevăratul tău chip şi marele calibru de „investitor”străin – am demonstrat că eşti acel specimen de rechin ucigaş, care te-ai furişat (răpitor perfid) şi în subsolul mineral din Ţinutul Dornei, de unde izvorăşte apa care te-a făcut bogat, peste noapte. Iar de acolo, scoţi capul la suprafaţă şi de câţiva ani… vrei pământ! Calmează-te! N-ai tu treabă cu Coşbuc. Tu vrei pământ moca! Dacă nici acum nu înţelegi ce vreau să spun şi insişti că nu ştiu exact ce faci, înseamnă că ai ceva cu mine.

Rechin ucigaș la Tâncăbești!

E de ajuns unul. Apoi gustul sângelui atrage fiarele. Dar locul e de rău augur. Pentru că, în general, „Nu există pungăşie, înşelăciune care, odată descoperită, să nu aducă pagubă”. O spune Victor Hugo, pe care n-am timp să cred că vrei să-l contrazici. Este că te atrag aşa, cumva, afacerile cu pământuri agricole? Chestia asta ţi-a venit peste noapte? Nici vorbă. O cloceşti de peste 3 ani. Hai, că vreau să-ţi văd tupeul când zici ”nu”!

Te-a înţepat alături

Devine aproape sigur că medicul sau felcerul care spuneai că te-a „vaccinat împotriva afacerilor imobiliare”, n-a avut nimic în seringă. Ori nu te-ai uitat tu unde te-a înţepat, fire sperioasă cum eşti. Ai întors capul, te-a ciupit şi tu, bucuros, ai crezut că gata injecţia! Deocamdată, îţi amintesc ce afirmai la 22 noiembrie trecut, în studioul tv al postului B1, cu care te-ai împrietenit adânc. României i-ar trebui o: «„stabilire clară a strategiilor : agricultura, energia, IT-ul, industria alimentară, sunt vinuri extraordinare, procesatorii de carne. E un pământ de 9 milioane de hectare”». Chestia de la urmă e actuală. Dar ce să faci tu cu atâta suprafaţă? Ceva la fel cum ai călcat peste oameni vii de la „Vitipomicola Sâmbureşti”? Eşti în lucru şi cu subiectul ăsta.

Fudulia lui Valvis

E o chestie mică să ţii minte toate aiurelile, minciunile debitate zălud. Uite ce-mi spuneai, vehement, la 13 martie a.c. „în 2008 eu am declarat că sunt vaccinat împotriva investiţiilor… În viaţa mea nu am avut afacere imobiliară. Nici una. Eu, speculator?”

Păi, în 2010 declarai unei reviste că îţi construieşti un mic sat (!? n.n.) în insula Santorini, aşa, nişte case „nu pentru uz comercial, ci pentru uz de prieteni“. Nu cumva e şi vila aia (foto) ce are camere de închiriat? Că apare pe toate site-urile agenţiilor de turism în Grecia.

Cât tupeu să ai să minţi în faţă?

Uneori, banii te costă.

Apropo! Mă întrebai dacă am scris la comandă şi dacă sunt plătit? Cred că mă confunzi cu fătuca aia, care povesteşte peste tot, cum ţi-ai plătit apariţiile prin presă. Cel puţin despre articolul ei o spune pe şleau, oricui o întreabă sau nu. Vezi? Aşa devii şi tu, pe zi ce trece, din ce în ce mai neglijent cu vorbele. Uite, îţi mai fac un serviciu gratuit. Ia aminte la asta: te-ai gândit vreodată că cel care crede că orice problemă se poate rezolva cu bani poate fi bănuit că rezolvă orice problemă pentru bani? Alt apropo! Pe finul tău de la „Vitipomicola Sâmbureşti” ai reuşit să-l scoţi din faza aia cu cumpăratul acţiunilor? Sau tot împreună lucraţi? Lumea e mică, Jeane.

Afaceri în ruină

Despre ratări, marca Jean Valvis, în episoade viitoare. Mărunt şi cu detalii. Avem treabă multe luni, de-aici încolo. Pot să-ţi ofer însă un indiciu: ICPCPAM. Adică Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Păsărilor şi Animalelor Mici, din Baloteşti. Jeane, intuieşti cam ce vreau să spun despre capacitatea ta de investitor? Dar şi de vicepreşedinte al Clubului Investitorilor Străini din România? Că de promis verzi şi uscate la televizor, despre cum aduci tu de la Club investiţii pentru România de 35 de miliarde de euro sunt sastisit. Chiar n-ai bun simţ? Peste tot pe unde ai trecut, ai adunat saci cu înjurături. Vorbim mai încolo, lunile următoare. Promit.

Jeane! Zona de protecţie înapoi!

Ştii de ce zona de protecţie nu-i a ta? Şi nici nu poate fi?

Jean Valvis, concentrea­-ză-te! Wake up!

Uite, o scriu rar, cu pauze între cuvinte. Pentru că zona de protecţie este a lacului! Da? A lacului. Nu ţi-o fi convenind, da’ e Lege, de-adevăratelea.

Şi, în relieful României, peste sute, mii de ani lacul Tâncăbești tot va avea această fâşie de pământ. Lacul. Nu tu! Atenţie, că pe ea vor circula oameni, în diverse momente. Câte vor fi de urgenţă, intervenţii, pază sau administrare, tot atâtea pot fi şi de kiki-ri-ki.

Adică de promenadă, sport, mişcare…

Pa.

(va urma)

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Lun Apr 15, 2013 1:14 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Pe Tancabesti.ro link direct : http://tancabesti.ro/index.php/adunati-va-mioara-mantale-a-venit-acasa/

din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 8

Postat la: 12.04.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu

Cazul Tâncăbești

Imagine

Adunaţi-vă! Mioara Mantale a venit acasă

Secretul succesului este sinceritatea. Odată ce poţi să te prefaci, ai reușit.

Cine putea să prevadă așa un necaz? Cum adică? Ditai consulul general la Strasbourg să fie debranșat de la atmosfera subţire, franţuzească? Să revină ea în ţărișoara ei carpatică, plină de megieși troglodiţi? Doamne! Prin ce coșmar i-a fost dat să treacă! Să fie ea împinsă de la o așa înălţime?

Salvarea? Ar fi dată de prima regulă a excavării: dacă te afli într-o groapă, oprește-te din săpat!

Nici lacul nu te-așteaptă

Către unde, unde să mă-ndrept, Doamne? Acolo nu, acolo nu, acolo nu. Dincolo nu-i voie, acolo nu vreau că nu-mi mai place priveliștea și colo-colo m-așteaptă ziariștii, cu hărţuiala lor mizerabilă. Ăia de la baltă, pescarii pătimași și-au șmirgheluit acele de-nţepat, privitul pe geam mă obosește, pe cuvânt că încep să uit de manichiură! Asta îmi mai lipsea acum. Să fiu populară la partid. Nu, nu se poate. La Tâncăbești cu mine! Îmi lipsesc luminiţele colorate și potriveala succesului. E clar, numai acolo, în stuful lacului, pot să-mi dreg umilinţa. Și să nu uit să gândesc din nou!

Dar dacă apar ăia cu bărcile? Și-mi taie mitocanii toată meditaţia, simţită atât de zen, adică topless? Îngrozitor.

N-a mai rămas nimic șarmant

Ce mă fac? Cred că salvarea poate veni ori numai de la Tâncăbești, ori numai de la gânditul cu capul. Sincer, mă-nţelege cineva? Știe cineva unde mi-am pus penseta? Nimeni? Oamenii ăștia, veșnic nemulţumiţi de sfânta lor mămăligă, în loc s-o preţuiască, te pomenești că mă pizmuiesc. Și nimeni nu realizează prin ce trec eu acum. Și mai ales de când. Adică de pe la fără zece. Cât or fi durand astea? Angoasele. Că depresii n-am. Trebuie să mă refac estival, rustic și acvatic. Acolo e de mine. Cu tine, sufletul meu rătăcit. Pe tăpșanul de la malul apei.

Ce dacă nu susură?

Laptopul Apple

Am auzit, dar nu știu dacă pot să fiu de acord sau nu, că inteligenţa artificială nu se compară nici pe departe cu prostia naturală. E ceva ciudat în asta. Totuși, dacă am să am reţea la baltă, voi verifica.

Mă exasperează situaţia, chiar în momentele astea de zen…(am mai spus-o? Nu-i nimic. Ce dacă? Bătrânica aia, care repeta același lucru, din 2 în 5 minute, a trăit bine mersi, până la…hăt, încolo…). Deci, reiau. Ce talent am să divaghez, cu mine alături…Ce spuneam? A, da. Mă gândeam la laptopul Apple. Nu știu de ce, dar nu mai pot fără el. Adică pot, dar din ce în ce mai rar. E trist că voi fi singură iar, în faţa partidului meu. Nu mă va mai ajuta nimeni să tac. Va trebui să fac ceva. Unde? Și mai ales, ce?

S-au vorbit între ei!

Deși nu vizionez integral programele tv, parcă aveam mai multă încredere în ăștia, decât în aia, ziariștii scârţa-scârţa pe hârtie. Dar am auzit că s-au prostit și cei de la televiziune. Păi au făcut ei o anchetă despre Tâncăbești și nici nu știu ce i-ar putea durea în coate de faza asta. Și au zis că unele acte au fost schimbate, puse alte texte pe ele, înainte să-mi cumpăr (hi,hi) amărâta aia de căsuţă pe buza lacului. Și ziceau ei că aparent, documentele sunt legale, dar pe fond sunt indubitabil (auzi vorbă!) nelegale.

Și au mai venit apoi aia de la ziarul din judeţ, că tot Ilfov îi spune și au pus scandalul pe pagini întregi. Cică dacă aș ști cu adevărat dreptul administrativ și alte legi, nu m-aș fi încurcat în afacerea aia.

Măi, ce știu ăștia despre mine? Ce-or crede ei? Că eu, în calităţile mele de consilier, prefect, mai mult ca prefect, apoi subprefect (c-așa e viaţa, dură ca o piatră ponce: azi aici, mâine-n papuci) și consul în Franţa, n-am văzut destule? N-am înţeles nimic? Ce tufe sunt ăștia. Pardon, mersi de înţelegere, că uneori, mă umplu și eu de nervi.

Gaia-maţu

Se ţin de capul meu, de parcă le-aș fi luat pâinea și peștele din castron. Că e nelegal, că e un abuz, că ei vor să facă promenadă pe malul lacului, că protejează ei peștii. Pește prăjit! Cine se uită la fiţele lor de legaliști revoltaţi, ca la predicile din amvon? Și cum îi dau ei înainte că: „doamnă, vă avertizăm că nu e în regulă să vă faceţi aici cuib. Că aici e natura protejată. Și noi ne câștigăm existenţa din asta. Și am cheltuit o groază de euro. De parcă eu aș fi făcut plăți la Paris în drahme grecești, ca banii lui Valvis, de la ciorapul copilăriei. Sincer? Nici nu vreau să mă gândesc la imaginea asta. Da’ așa mi-a venit. Sunt și spontană.

Ce dacă s-au ţinut de coafura mea și au insistat că le distrug afacerea. Cum adică, eu nu știu ce-s alea afaceri? Și cum se fac ele? De la partid în jos? Ce proști și îngâmfaţi oameni, n-am putut să văd! Se ţin scai de persoana providenţială și-i boţesc mâneca, tot trăgându-l de atenţie. Așa, ca gaia-maţu, cum frumos spunea un tip din folclor.

Imagine

S-a dovedit ceva? Aud?

Nici n-au cum. Cică va fi un proces. Acolo, la „sala pașilor pierduţi”, c-așa ţin minte că-i spune. Să-i văd dacă le dă punga ghes. Dacă își menţin afirmaţiile, onorată instanţă. Că, toate ca toate. Dar să susţină că actele au fost măsluite, iar eu pornită să îmbrăţișez stilul rustico-natural, așa, din capriciu, sau ca să-mi demonstrez puterea, asta le întrece pe unele pe care le-am auzit chiar la Strasbourg.

M-au făcut românii ăia, conaţionalii mei, ca la ușa liftului. „Consul de baltă”. Ha! Încep să mă enervez și risc să mi se aburească ochelarii. Să nu se-ntâmple alt pocinog, pe urmă. Mai bine, mă fac că nu știu nimic, decât să mă bag în troaca lor, de nesimţiţi. Parvenită eu? Sclifosită? Cu ifose? Păi, când le-oi arăta CV-ul meu beton, ca expertă în: administraţia publică, în gestionarea activităţilor ministerelor și deconcentratelor, în verificarea legalităţii actelor administrative ale organelor publice centrale și că am acţionat pentru punerea în aplicare a obiectivelor cuprinse în programul de guvernare, să văd eu cum le cade tencuiala de pe feţe.

Nu cedez, nici călcată cu Ferrari. Ochelari Mioara MantaleSau, să mă fac superioară și aristocrată? Ori populară? Încă nu m-am decis. Las totul pe seama inspiraţiei. Și uite că mi-a prins binișor. Mai puţin în prezent. Dar mă fac eu mare, la loc.

La sol
Oh, ah, alarma tâmpită! Pardon, domnule că vă-ntreb, am ajuns la Otopeni? Coborâţi?

Imagine

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Vin Mai 10, 2013 4:47 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Sub comunişti n-aveam. Dar aveam. Acum, n-avem, că nu mai avem! E simplu.

din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 9

Postat la: 19.04.2013

de Eugen Dichiseanu


Imagine

Tot ce se întâmplă odată, se poate repeta. Iar tot ce se întâmplă de două ori, se va întâmpla cu siguranţă şi a treia oară

În timpurile roşii n-aveam. Foamea bântuia zăludă, de colo, colo. Tembelismul comunist, dictatura ne lipeau unii de alții, pe la cozi. După ’89 am văzut că totuşi aveam multe, lângă noi. Şi “Avicole” şi legumicultură şi cercetare şi potenţial. Până atunci, rodul lor îl dădusem oricui, de-afară. Dar n-a durat mult să avem. Şi să le păstrăm. Le-am mătrăşit. Pe mulţi, i-a smintit banul cules uşor. Tâmpenia şi (sau) ticăloşia lor ne-au făcut neputincioşi. Şi păgubaşi, sadea.

Totuşi, prostia doare

Azi, dacă ne facem că nu ştim, suntem neghiobi? Ştiţi faza cu prostia şi luxul care se plătesc. Pentru nerozie o facem noi. Am ajuns sfrijiţi, cu mâna-ntinsă la alţii, pe la colţuri pentru un pui de pasăre sau o poamă.

Iar luxul nu se plăteşte. Nu. El se achită. De cine? De către ei. Pentru capriciile lor și statutul nedrept de patroni de oameni. Dar de unde bani, cu ghiotura? Din profitul de pe urma prostiei noastre.

Alarmă pe două voci

Pentru astăzi, doi specialişti remarcabili, profesori universitari, doctori în ştiinţe, vorbesc, la capătul unei munci de-o viaţă.

Nu vor ca tăcerea să le rămână pe urme.

Truda lor a fost destinul unor şanse naţionale.

Pierdute acum.

Jean Valvis – afaceristul lui pește!

“Avicola” Baloteşti – aşa o numeau unii, în grabă. În realitate, ICPCPAM, adică Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Păsărilor şi Animalelor Mici, devenise până în 2002 un centru de studiu important, cu reputaţie şi autoritate.

Era unic în ţară. Avea o tematică ştiinţifică ramificată, laboratoare superdotate şi peste 600 de angajaţi. Dintre ei, 100 de cercetători iscodeau structura genetică, la nivelul cromozomilor nucleului celular.

Toate, până a apărut rotofeiul afacerist Jean Valvis. În scurt timp, a adus institutul în starea pe care o vedeţi – în imaginea de sus. Mare businessman, nu?

Ghid printre lupi

Medicul Petru Bunaciu, dr. în ştiinţe şi profesor universitar, e călăuza care ştie fir cu fir povestea destinului naţional eşuat al ICPCPAM. A fost director ştiinţific şi, până în primăvara lui 2002, l-a condus ca director general. Atunci i-au dat în braţe Ordinul nr. 82 de înlocuire. Specialist ca specialist, dar ce să mai caute el acolo? Imediat, haita şi-a luat în stăpânire teritoriul. La început, mieluşei, au evaluat atent prada. Doi ani a ţinut supravegherea directă. Ţelul? Scoaterea la mezat a patrimoniului substanţial al institutului.

Găselniţa cu praf în ochi? Privatizarea.

La manşa “accelerării” procesului a trecut vestitul Liviu Harbuz, ca administrator special. Superrr taree!

Iar la comandă – ministrul APAPS, Ovidiu Muşetescu. Gata.

Cu milionu’, iei…poștalionu’

O clipă! În ’89 institutul livra producţiei 14 milioane de pui, da? Îi păpau cei din afară? Meritau. Însă în 2001 s-a tăiat maioneza. A dat numai 2 milioane. Adică, de 7 ori mai puţin. Ciudat: aceiaşi oameni fac mai întâi o treabă bună, apoi îşi dau în petic? Chestia e confuză.

Mai produceau ei: gâşte, raţe, curci, iepuri, prepeliţe, bibilici…Toate selecţionate, adică “un patrimoniu genetic foarte valoros”. Alte sute de mii de pui asigurau cercetarea, pe categorii de greutate, vârstă, linii genetice.

Oricum, n-a ajutat la nimic. Furajele s-au scumpit, chestii-trestii, subţirimi macroeconomice…

Baza materială e baza

ICPCPAM mai avea: 6 ferme, o fabrică de nutreţuri combinate, un abator, o staţie de incubaţie, laboratoare de cercetare (nutriţie, fiziologie, tehnologie, ameliorare genetică, reproducţie).

Mai punem un atelier mecanic, 18 linii de carne, 12 linii de ouă şi, bineînţeles, 122,5 ha de terenuri: pe la Săftica, Tâncăbeşti, Chitila, Scroviştea. E? E? Devine interesant, nu?

Omul providenţei – musiuuu Valviiiisss

Nu aşteptam noi un mesaj divin, un curcubeu, o cometă, ceva?

Vreau un pix cu roşu! Mersi. “Azi, 19 martie 2004, preşedintele APAPS Ovidiu Muşetescu a semnat la sediul instituţiei contractul de vânzare-cumpărare pentru pachetul de acţiuni de 84,5361% din capitalul social al ICPPPAM Baloteşti SA. Cumpărător: LaDorna şi preşedintele grupului, Jean Valvis”.(…) Efortul financiar (auzi vorbă n.n.) angajat de cumpărător: 8 800 000 de euro reprezentând:

Şi acum atenţie, vă rog! Reiau: reprezentând 1) preţul pentru pachetul de acţiuni, capitalul de lucru şi valoarea investiţiilor tenologice, precum şi cele de mediu; 2) Menţinerea numărului de salariaţi, pe perioada realizării integrale a investiţiilor.

Priviţi investiţiile! Ochii sus!

Văd că nu-nţelegeţi. Pe de o parte, omul n-a dat toată suma. A fost o rată mică, mică, uite-aşa… Un avans, colo, de câteva procente.

De cealaltă parte, capitalul de lucru, valoarea investiţiilor tehnologice precum şi cele de mediu le vedeţi încă odată, privind fotografia de sus.

Da! Tot aia! Inclusiv numărul de salariaţi. Tot acolo!

Aţi amorţit?

(va urma)

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Vin Mai 10, 2013 4:54 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Alo! Dom’ procuror, ce vrei să faci?

din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 10

Postat la: 10.05.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu


Imagine

Îndemn “oferit” de autorul latin Publilius Syrus cuplului Ţicău-Mantale:

“Să nu faci din paguba altuia, bucuria ta!”

Cazul Tâncăbești

TVR 1, VideoNews.ro, TVR 2, Aventuri la Pescuit, ZiuaNews.ro, ProTV, Mediafax, În cârlig.ro, România liberă, Gândul.Info, Pescar-Sportiv.ro, Antena 1, BadPolitics.ro, Ziarul Naţional, Pescuitul pentru toţi, Fapt Divers.ro, Antena 3, Ziare.ro, Cuget Liber, Super Pescar, OTV, Stiri-azi.ro, Pescuit şi Vânătoare TV, Jurnalul de Ilfov, Realitatea TV, Presa Online.com, România TV, Cotidianul.ro, Infopescar.TV, Ziare.com, DeCeNews.ro, Ziarul de Iaşi, Cancan, 7 Est, Agenţia de Investigaţii Media, HotNews…

? ? ? ? ?, destule ?

Şi-au pierdut minţile? Toţi şi toate? Aberează? S-au vorbit? Complot?

Majoritatea mijloacelor me­dia de mai sus – şi câte or mai fi – a trecut prin volbura subiectului Lacurilor Tâncăbeşti. Dar şi al vieţii soţilor Daniel Ţicău şi Mioara Mantale. Cu tot ce-au făcut şi desfăcut ei, de-a lungul timpului. Profesional şi ca trai cotidian. Separat sau împreună. Apoi, au bifat amestecul lor în cazul Tâncăbeşti, cu o proprietate ce încalcă zona de protecţie a lacurilor.

Oarbă, dar trebuie să vadă ce face

Jurnalişti de toate categoriile au întrebat: e moral, e legal? Certificatele noi de proprietate au inclus acte măsluite, „perfecţionate”? Birocraţii care au înlesnit astea sunt nepregătiţi, proşti sau corupţi? Sunt legile confuze? E un abuz al puterii unor funcţionari ai statului – Ţicău şi Mantale ? Sau (şi) specula unor afacerişti şarlatani (Jean Valvis)?

Justiţia va decide în ce fel au dobândit ei proprietăţile de pe malurile lacurilor, legal sau nu. De ce ea? Pentru că toate soluţiile de bună înţelegere au eşuat.

Latră şi ei. Nimeni nu-i perfect

Presa de toate genurile a anunţat, a acuzat, a constatat, a apărat. În fel şi chip. La distanţe de zile, luni, ani, a dezbătut pe toate muchiile ce se întâmplă cu Lacurile Tâncăbești, cu viaţa şi deciziile personajelor implicate.

Iar majoritatea articolelor, comentariilor, a opinat că au avut loc abuzuri. Că s-au întâmplat lucruri ilegale, adică acte falsificate, „corectate”, în acord cu „rechinii imobiliari”. Apoi, unele înscrisuri oficiale chiar au dispărut. Nu mai sunt şi gata.

76 de minute, de vorbă cu Daniel Ţicău

S-a întâmplat în urmă cu câteva zile. La amiază, a sunat telefonul, în urma unui mesaj pe care i l-am trimis Mioarei Mantale. O rugam să răspundă cumva acestui apel jurnalistic, pentru precizări. Tot prin SMS mi-a transmis că de subiectul Tâncăbeşti se ocupă soţul ei, Daniel Ţicău.

Într-o convorbire telefonică lungă, de 1 oră şi 16 minute cu acesta, răspunsurile mele la subiect constituie esenţa a tot ce aţi citit până acum. Cu unele detalii în plus sau minus. Dar care nu modifică ideile principale.

Ţicău nu dă înapoi. Ce zice?

De partea cealaltă, afirmaţiile procurorului român, detaşat de statul nostru la Consiliul Europei, au fost:

E convins că şi-a dobândit legal proprietatea; e un cumpărător de bună credinţă; este coproprietar al celor 1 000 de mp, în parte egală cu soţia sa, Mioara Mantale; zona de protecţie a lacului e pe proprietatea lor şi au toate aprobările legale; e un cunoscător profesionist al legilor; nu renunţă la drepturile lor; reclamaţi în justiţie de către fraţii Parfene, sunt convinşi că vor avea câştig de cauză; e indignat de reacţiile nepoliticoase ale unor pescari de la Tâncăbeşti şi ale unor postări pe internet, la adresa soţiei sale; ce dacă presa are opinii contrare? Probabil că nu a aprofundat subiectul; proprietatea lor este suverană şi superioară dreptului de concesiune a lacurilor, al fraţilor Parfene; preferă un dialog în scris, pe e-mail, decât cel direct, față în faţă.

Cine e şi pe unde a fost Daniel Ţicău?

Imagine

Mărturisesc, nu ştiam prea multe despre procurorul Ţicău. Iată, foarte pe scurt, relatări din presa vremii, într-un portret profesional, bineînţeles necuprinzător, din pricina spaţiului tipografic limitat. Nu-i nimic, vom reveni cu detalii. Deocamdată:

La sfârşitul lui 2005, Ilie Botoş, şeful de atunci al Parchetului General îl numeşte pe Daniel Ţicău la conducerea DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism). L-a adus la Bucureşti, din funcţia de prim-procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi.

În primăvara lui 2006, „Exclusiv RL”, titrează: «Magistratul obscen. Daniel Ţicău, şeful DIICOT – procurorul „Kaput”». În material se notează că: „Totul a început cu un banal litigiu privitor la un teren din satul Ortoaia, comuna Dorna Arini, judeţul Suceava. Beligeranţi, un om de afaceri din Iaşi, pe nume Silviu Lesner, doi cetăţeni din satul Ortoaia, de lângă Vatra Dornei şi Daniel Ţicău, procurorul-sef al DIICOT”…

Un an mai târziu, NewsPad anunţa că «Ţicău este audiat ca martor în dosarul „Omar Hayssam”, în dosarul „Răpirea din Irak”. În momentul eliberării lui Omar Hayssam, la conducerea DIICOT era chiar Daniel Ţicău, practic, şef direct al lui Ciprian Nastasiu, cel care a obţinut eliberarea din arest a sirianului. (…) Ţicău a declarat: “eu nu am ştiut că procurorul Nastasiu urma să solicite instanţei eliberarea lui Omar Hayssam din arest. Am aflat acest lucru ulterior, după eliberare”».

În vara lui 2009 Ţicău s-a căsătorit cu Mioara Mantale.

Pe la mijlocul lui 2011, din poziţia de consilier al procurorului general Laura Codruța Kovesi este numit la Consiliul Europei, în cadrul Diviziei pentru Combaterea Criminalităţii Economice (Moneyval), înfiinţată în 1997, cu scopul protejării statelor europene cu sisteme eficiente de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului. Din datele de până acum Daniel Ţicău se află pe acelaşi post.

Mioara Mantale, tot Consul la Strasbourg

Mioara Mantale ocupă şi în prezent poziţia de Consul General al României, în Franţa. Zvonul rechemării sale în ţară nu s-a adeverit.

Ea figurează la post, aşa cum anunţă pagina oficială a Consulatului, pe internet.

Surse din Ministerul Afacerilor Externe au confirmat acest lucru, pentru ziarul nostru.

(va urma)

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Vin Mai 17, 2013 11:53 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
O bogată familie geneveză denunţă un magnat al Carpaţilor

Link direct Tancabesti.ro : http://tancabesti.ro/index.php/o-bogata-familie-geneveza-denunta-un-magnat-al-carpatilor/

Link direct Jurnalul de Ilfov : http://www.jurnaluldeilfov.ro/stire/2700/o-bogat-familie-genevez-denun-un-magnat-al-carpailor.html

din seria : Dezvaluiri !

Episodul 11

Imagine

Postat la: 17.05.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu


Imagine

Cine e personajul?

Imagine

Vă invit să citiţi traducerea acestui articol apărut în presa elveţiană.

Deşi am informaţii despre identitatea personajului incriminat şi căruia nu i se dă publicităţii numele, vă invit pe voi să-l recunoaşteţi!

Scrieţi-ne la redacţie, răspunzând la întrebarea: despre cine credeţi că ar fi vorba?

Trimiteţi-ne numele lui, identificându-l în sumedenia de indicii oferite în articolul tradus.

Puteţi trimite mesajul, fie la adresa de e-mail a ziarului nostru juranaluldeilfov@yahoo.com fie prin scrisori trimise poştal.

La fel, aveţi aceeaşi cale lejeră de acces, la pagina noastră de pe internet.
Vă aşteptăm comentariile: http://www.jurnaluldeilfov.ro

Traducere din publicaţia elvețiană articol apărut la data de 12.11.2012

Procurorul Marc Tappolet a pus în prevenţie (prevenţie = stare de prejudecare a unei persoane, bănuită de un delict sau de o crimă, n.n.) pentru gestiune neloială, un om de afaceri specializat în produse alimentare.

Fişiere ataşate:
Jurnalul de Ilfov - Cine e personajul .jpg
Jurnalul de Ilfov - Cine e personajul .jpg [ 123.8 KiB | Vizualizat de 2316 ori ]


Articol redactat de Fedele Mendicino

Moştenitorii unui bancher genevez se bat de ani de zile pentru a recupera circa 70 milioane de euro de la un om de afaceri elveţian, care activează în România, în domeniile sportului, vinurilor, laptelui şi apei minerale.

Conform informaţiilor noastre, procurorul Marc Tappolet l-a pus în prevenţie pe acest magnat al Carpaţilor, pentru gestiune neloială.

“A avut partea lui”

În ochii familiei bancherului genevez, decedat în 2008, prevenitul (din Carpaţi, n.n.) l-ar fi spoliat (deposedat, jefuit, prădat, conform DEX, n.n.) în 2007 în timpul vânzării unei întreprinderi către o societate franceză de produse lactate.

De altfel, pe 7 decembrie, procurorul trebuie să-l audieze pe PDG-ul (preşedinte, director general, n.n.) acestei întreprinderi franceze.

Această audiere ar putea accelera ancheta deschisă în 2009 în urma plângerilor moştenitorilor.

Aceştia estimează că prevenitul şi-a construit averea profitând de boala mentală a bancherului.

Cei doi bărbaţi se cunoşteau de la începutul anilor 90. Partenerul era atunci considerat de către prevenit drept “tatăl său spiritual”.

Acesta din urmă a investit în România şi, la faţa locului, prevenitul dirijează afacerile. El avea încrederea finanțistului.

*** Apa minerală, cu efecte secundare. De şarlatan ***


În 2002, duetul revinde o societate de apă minerală unei multinaţionale a băuturilor răcoritoare.

Dar, conform plângerii, prevenitul, care va investi o parte a banilor pentru a dezvolta propria întreprindere de produse lactate, nu ar fi redistribuit câştigurile în mod egal.

“A avut partea lui, a fost satisfăcut, se inventează probleme”, dă replica suspectul, în timpul instrucţiei (audierii, n.n.).

Sănătatea lui se deteriorează

Apăraţi de Maeştrii Ador, Bauer şi Halaucescu, moştenitorii nu cedează: omul de afaceri (din Carpaţi, n.n.) ar fi diminuat participaţiunile asociatului său de la 50% la 8%, între anii 2004-2007.

Dar prevenitul explică această diluare prin retragere progresivă, prin voinţa proprie a partenerului său comercial, începând cu 2002.

În 2005, sănătatea bătrânului (bancher, n.n.) i se deteriorează.

Sunt anii în care îşi pierde toată capacitatea de discernământ, spun moştenitorii.

Conform lor, afacerile nu au fost întrerupte însă niciodată între cei doi bărbaţi.

Prevenitul îi face vizite regulate la Geneva. Familia nu este informată de conţinutul reuniunilor.

Versiunea suspectului la audiere?

Asociatul său era în deplinătatea facultăţilor mentale, până la sfârşitul anului 2006 şi nu vroia să-i implice pe ai lui:

“Astăzi plătesc preţul”, (ar fi zis el, n.n.).

*** Profit şi profil de escroc, patentat***

În 2007, reclamanţii vând prevenitului părţile bătrânului pentru un million de euro. Ei se simt înşelaţi căci suspectul i-ar fi făcut să creadă că era în pragul falimentului, în timp ce el ar fi revândut mai târziu întreprinderea lui alimentară pentru 80 de milioane de euro.

Suspectul contestă faptele reproşate: reclamanţii s-ar fi “panicat dorind să-şi retragă părţile şi să încaseze banii”. El

n-ar fi ţinut niciodată ca în 2007 să preia părţile celui în vârstă: “Clientul meu le-a spus că ar fi trebuit să aştepte, totuşi ei sunt aceia care au vrut să vândă, rezumă avocatul, Maestrul Woodtli.

Familia chiar a mandatat un expert să analizeze afacerile suspectului în România şi să recupereze investiţiile. Această afacere este, eventual, civilă, nu penală”.

Clasare anulată

Dar în ochii moştenitorilor, suspectul, presupus nevinovat, a ascuns valoarea reală a afacerilor sale.

Mai rău, denunţă ei, înainte de 2007, el era deja în negocieri cu viitorul cumpărător francez.

Cât îl priveşte pe incriminat, acesta consideră că ar fi suferit “începând cu 2006 o veritabilă declaraţie de război şi umilinţe”, din partea reclamanţilor.

***Adică penalul rămâne în penal***

De ce a fost pus în prevenţie atât de târziu?

“Într-o primă fază, procurorul a clasat dosarul (n. red în 2011)”, precizează Masterul Woodtli.

Magistratul estima atunci că afacerea se rezumă la un litigiu civil.

Familia, apărată la acea vreme de fostul avocat Olivier Jornot, s-a plâns pe lângă Camera Penală de Recursuri.

În final: această instanţă a rugat procurorul să facă mai multe investigaţii.

În urma acestei decizii, procurorul Marc Tappolet l-a inculpat pe prevenit. (TDG)

Nu am intervenit pe text, dar am așezat între paranteze câteva explicaţii care înlesnesc înțelegerea textului original.

Ele au fost notate astfel (…n.n.)

Subtitlurile notate cu ***________ ***, îmi aparţin. (Eugen Dichiseanu)

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Sâm Mai 18, 2013 12:02 am 
Neconectat
pescar de competitie
Avatar utilizator

Membru din: Lun Iul 04, 2011 5:47 pm
Mesaje: 515
Localitate: voluntari
din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 12


LA PUSCARIE CU VOI VALVIS SI MANTALE LA PUSCRIE


Cred ca nu mai avem repdare asa ca aveti grija ca sa umplut pharul rau de tot :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :oops: :evil: :evil: :evil: :evil: :evil: :evil: :evil: :evil: :evil: :evil: :evil: :evil: :evil:

_________________
Abbara Carp Team ®
Ali Motaz
Life For Angling
ViceCampion National 2016


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Sâm Iun 01, 2013 4:07 am 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
Procurorul Ţicău – dreptatea justiţia şi moralitatea 24 Mai 2013

Link direct Jurnalul de Ilfov : http://www.jurnaluldeilfov.ro/stire/2750/procurorul-icu-dreptatea-justiia-i-moralitatea.html

Link direct Tancabesti.ro : http://tancabesti.ro/index.php/procurorul-ticau-dreptatea-justitia-si-moralitatea-24-mai-2013/


din seria : Dezvaluiri !

Episodul 12

Postat la: 24.05.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu

Imagine

Dreptatea fără putere este neputincioasă. Puterea fără dreptate este tiranică

Cuplul Ţicău – Mantale și cazul Tâncăbești


Justiţie și (sau) dreptate e un subiect de când lumea. Și mai actual ca oricând. La noi, e o aiureală. Nu e nici măcar joc de ruletă, într-un cazinou rău famat. Tema e peste tot. Nici nu e nevoie să vă fi mușcat „cobra”. Ţineţi deschis televizorul! Măcar un pic. Știm că o judecată strâmbă făcută oricui, e o ameninţare pentru toţi. Nu-i de joacă! Revine soluţia dezolantă că atât timp cât cușca nu e bine închisă, trebuie să considerăm că leul are dreptate?

Ne întoarcem la „orientare”, tovarăși! E după cum vrea, cine trebuie!

Râsu’ – plânsu’

Mulţi susţin că există două feluri de dreptate: a ta și a celorlalţi.

Zărim noi o contradicţie aici? Aparent, răspunsul ar fi, da. Oricare dintre variante e adevărată.

Pe de altă parte, de ce nu e o contradicţie? Pentru că cele două dreptăţi trebuie să coexiste. În bună pace.

Când nu se întâmplă așa, se umplu tribunalele. Cine rezolvă conflictele? Singură, justiţia. Adică sistemele de legi și proceduri ale societăţii democratice! Lumea se sprijină pe echilibrul aplicării lor.

Cu o obligaţie definitivă și suverană: ansamblul judiciar să nu fie autist! Să funcţioneze, egal pentru toţi, corect, imparţial. Și mai cum? Cu dreptate.

Paraua și ocaua

„E legal, c-așa vrem noi”, pare sloganul zilei. Pentru asta, justiţia noastră e privită suspicios de către UE. Acolo, unde vieţuiește cuplul Ticau-Mantale. În țară, am plătit bani grei din buget, pentru sentinţe smintite.

Consulul Mioara Mantale mi-a transmis din Franţa că despre subiectul Tâncăbești se ocupă soţul ei. Adică, procurorul Daniel Ţicău. Care e trimis de statul roman la Consiliul Europei, să combată pe continent crima organizată.

Fără nici o legătură cu asta, la Tâncăbești, cuplul s-a făcut proprietar peste un teren care încalcă zona de protecţie a lacurilor. Asta, deși ea e instituită legal și menţionată de norme, paragrafe și articole în vigoare. Astăzi. Acum.

Plasturi peste ochi și degete în urechi

I-am recitat procurorului Ţicău, la telefon, textele de lege. Fuseseră menţionate și în articolele publicate anterior. Am fost surprins când m-a întrebat care ar fi ele? Să nu le fi știut, inocentul profesionist? Despre alte „două dosare în cauză” care „au fost deja soluţionate”, cum scrie el, voi reveni cu detalii într-un episod ulterior. N-avem spaţiu, nu e nici momentul. Știm amândoi ce știm, și eu și maestrul Ţicău.

Ce i-am scris procurorului Ţicău?

„Jurnalul de Ilfov - dacă aveţi comentarii.

Bună ziua, domnule Ţicău,

Aici găsiţi formă electronică a articolului apărut după dialogul telefonic cu dv.:

http://www.jurnaluldeilfov.ro/stire/267 ... -faci.html

Aștept, într-un fel sau altul comentariile dv. Ar fi utile, mai ales de tipărit, ca prime răspunsuri ale „altera pars”, (ale celeilalte părţi, trad. din lb.lat. n.n.).

Oricum, puteţi accesa adresa electronică a ziarului nostru, oricând doriţi: http://www.jurnaluldeilfov.ro/

Și o rugăminte: care este titulatura oficială a postului pe care îl ocupaţi la Consiliul Europei?

(Eugen Dichiseanu)”

Ce răspunde el?

„Stimate domnule Dichiseanu

Dacă după o convorbire de 76 de minute, cred eu destul de consistentă, cu privire la modul în care am dobândit proprietatea și natura litigiului aflat pe rolul unei instanţe de judecată (alte două dosare au fost deja soluţionate), acestea sunt concluziile dumneavoastră, consider că dialogul nostru reprezintă un timp pierdut pentru mine.

Instanţele de judecată vor oferi un răspuns definitiv cu privire la drepturile noastre (dreptul de proprietate și nu în ultimul rând dreptul la propria imagine și la viaţa privată).

Vă doresc o fructuoasă evoluţie profesională în continuare, în spiritul deontologiei jurnalistice autentice!

P.S.: Dosarul „Dorna Arini” a fost soluţionat definitiv și irevocabil de instanţele de judecată în sensul recunoașterii depline a dreptului meu de proprietate și a caracterului perfect legal al dobândirii acestuia. Și atunci s-au găsit partizani media ai părţii adverse și atunci voalat sau direct am fost supus unui șantaj, rămas fără nici un efect, din punctul lor de vedere. (Daniel Ţicău)”

Cu ochii pe ceas. De pomană

Adică degeaba. Ce dacă în 76 de minute n-am aflat nimic concret de la proprietarul Ţicău, decât salată de vorbe?

Apropo, cum să fie „convins că și-a dobândit legal proprietatea” când fusese avertizat că există „modificări” în actele vânzătorului avocat, Dumitru Cristea? Toate prin alipiri și dezmembrări hocus-pocus, cu vecinătăţi trecute la începutul actului notarial, apoi „schimbate” câteva pagini mai încolo? Cu planuri cadastrale anapoda?

La fel, cuplul fusese atenţionat că dacă va cumpăra bojdeuca de pe malul lacului, va fi chemat în instanţă și că altă soluţie nu e.

Maestrul Ţicău susţine, însă, că e un cumpărător de bună credinţă. De cea mai extraordinară bună credinţă.

Fără timpi morţi

Dacă nu mi se dă dreptate, “consider că dialogul nostru reprezintă un timp pierdut pentru mine”, scrie el. Normal că Ţicău n-are vreme de prostii. El e riguros, prompt, eficient. Știe când și pe ce butoane să apese. Opinia publică? N-are treabă? Ce dacă e slujbaș al statului? Cum adică, ce funcţie are el la CE? De-aia nu mai poate nea Vasile să-și repare taburetul?

Imagine furată?!

În episodul următor, despre: presa nesimţită, procurorul obscen, dorinţa lui de a avea eu „o fructuoasă evoluţie profesională”, deontologie, șantaj, partizani și dreptul la propria imagine. Că pe-asta, cine i-a luat-o? N-a prins infractorul? I-a fugit și ăsta de sub nas, ca Omar Hayssam?

Înţeleagă cine, ce-o vrea!

(Va urma)

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
MesajScris: Dum Iun 16, 2013 3:08 am 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Sâm Feb 12, 2005 3:49 pm
Mesaje: 1106
Localitate: Bucuresti
De ce tace Jean Valvis, ca peştele?

Link direct Tancabesti.ro : http://tancabesti.ro/index.php/de-ce-tace-jean-valvis-ca-pestele-jurnalul-de-ilfov-14-iunie-2013/

Link direct Jurnalul de Ilfov : http://www.jurnaluldeilfov.ro/stire/2850/de-ce-tace-jean-valvis-ca-petele.html


din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 13

Postat la: 14.06.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu

Imagine

Cazul Tâncăbeşti

Mai bine făţarnic decât câinos?

De fapt, mai bine amândouă


Un ipocrit seamănă cu cel care şi-a omorât părinţii şi apoi cere îndurare, clemenţă, pentru că e… orfan. E stilul de succes al „marelui afacerist”, Jean Valvis. Aici, în Ro­mânia e mediul lui. Aici se-ngraşă.

Numai aici dospeşte el cu adevărat. Şi nu în alte ţări europene, unde corectitudinea e respectată şi urmărită. Aici are suportul legilor confuze şi al unor funcţionari netoţi, de doi bani. Adică, de aceeaşi sumă, corupţi. Netrași la răspundere, ani în şir. „Pierduţi” de justiţie. Rămaşi însă în vilele şi maşinile lor luxoase, cu conturile doldora şi proprietăţi sfidătoare.

Tace. Iar când vorbeşte, se tânguie.

Pozează viclean în victimă neprihănită, cu aerul osânditului pe nedrept. Asta e genul lui. Să ne-amintim de ancheta apărută în ziarul elveţian „Tribune de Geneve”. Traducerea ei a apărut şi în publicaţia noastră, nr. 148, din 17 mai, a.c.

Multă lume de la noi, inclusiv mijloace media, l-au identificat pe „magnatul din Carpaţi” ca fiind Jean Valvis. El ar fi „omul de afaceri elveţian care activează în România, în domeniile sportului, vinurilor, laptelui şi apei minerale”, care ar fi escrocat familia unui bancher elveţian, cu suma de peste 70 de milioane de euro.

„Umilitul” de Valvis

Ştiţi care a fost răspunsul individului, în fața magistraţilor elevețieni şi transcris de ziarul amintit? Că ar fi suferit “începând cu 2006 o veritabilă declaraţie de război şi umilinţe”, din partea reclamanţilor.

Adică cei păgubiți cu o sumă uriaşă, când îl acuză de înşelătorie, îl umilesc, frate! Auzi, îl umilesc, cerând în justiţie recuperarea banilor! Tare, nu? Nimic mai respingător decât făţărnicia.

[b]Mare „domn”. Mare „caracter”


Aştept înfrigurat la redacţie dezminţirea afaceristului greco-elvețian, Jean Valvis. Cum că nu e el personajul despre care a scris „Tribune de Geneve”. Sau dl. Hălăucescu - unul dintre avocaţii familiei escrocate, o avea altă opinie?

La fel, aştept acţionarea în justiţie, pe motive de minciuni şi calomii, publicate nu numai în ediţia amintită, ci în toate episoadele anchetei serial, din acest ziar.

Fiţi siguri însă, aşa cum sunt şi eu, că Valvis va tăcea în continuare.

Şi ştiţi de ce o face? Pentru că, atenţie, "e un mare, domn”!

Iată ce spunea Valvis, în singura întrevedere avută cu el la 13 martie, a.c., când - după primul episod al anchetei ce-l privea - i-am cerut să ne întâlnim, ca să-şi poată spune punctele de vedere asupra cazului Tâncăbeşti şi a încălcării zonei de protecţie a lacurilor: că “da, da, ştiţi, eu nu m-am mişcat juridic împotriva dv., a publicaţiei. Nu? Da? Sunt un domn”!

El e “domnul victimă”, că­­ruia presa ne­simţită i-a de­clarat “război” şi păgubaşii îl “umilesc”. Trist, nu? De-a dreptul tragic! Nu vă zguduie atâta nedreptate? E groaznic!

Monumentul de cinism, atacă tot şi toate

Plânge, când se simte încolţit şi atacă sadic, atunci când îi miroase a bani, luaţi hoţeşte.

Ce dacă, în 2004, a devenit proprietar al „Avicola” Baloteşti, sub pretextul privatizării? Ce dacă s-a angajat prin contract să investească peste 8 milioane de euro pentru revitalizarea ei? Ce dacă acum e o ruină, o dărâmătură, ce n-a văzut un sfanţ?

Ce dacă s-a împroprietărit cu un teren, încălcând zona de protecţia a Lacurilor Tâncăbeşti? Ce dacă îi “calcă pe cap” pe fraţii Parfene, administratorii fermei piscicole de aici, care au obligaţii contractuale ferme către statul român? Ce dacă ei rezistă îndârjiţi? Iar după ce au investit sume mari în afacerea lor, cheltuiesc acum, în justiţie, bani grei pe care, altminteri, ar trebui să îi ruleze pentru profitabilitatea business-ului propriu? Ce dacă de ani buni, parfenii nu pot accesa fonduri europene pentru dezvoltare, pentru că există litigii în justiţie asupra terenului, încălcat cu bună ştiinţă, cinic, de Valvis?

Mere cu pere, egal... nitraţi "0"

Ce dacă publicitatea tembelă pentru „Aqua Carpatica”, cu sloganuri mincinoase aduce prejudicii altor producători? Păi, să falimenteze toţi! Ce dacă în reclama lui, amestecă - dezinformând senin - miligramele de nitraţi şi nitriţi cu procentele? Şi obţine „0” substanţe nocive?

Consecinţa? În februarie a.c., Patronatul Apelor Minerale APEMIN îl dă în judecată pe Valvis pentru practici neloiale şi sesizează Cabinetul primului ministru, Ministerul Finanţelor, Direcţia Ajutor de Stat şi Practici Neloiale, Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară.

Detalii importante, în episodul următor.[/b]

_________________
http://tancabesti.ro
office@tancabesti.ro
Romanian Carp & Catfish Land
https://www.facebook.com/TwoLakesTwoBrothersTancabesti


Sus
 Profil  
 
WLC Carp
Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 27 mesaje ]  Du-te la pagina 1, 2  Următorul


   

Ora este UTC + 2 [ DST ]


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 3 vizitatori


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
Furnizat de phpBB® Forum Software © phpBB Group
Template made by DEVPPL/ThatBigForum
Translation/Traducere: phpBB România
SEO MOD Installed by Ivan Petre Paul