Pentru a veni in ajutorul celor care fac primii pasi in lumea pescuitului cu nade moderne va prezint urmatorul articol:
Digestia la crap
"Articolul care urmeaza este destinat in principal pescarilor avansati, care isi prepara singuri nada, si isi are ca scop intelegerea unor procese complexe care au loc in digestia crapului.
Pentru inceput trebuie sa stim ca digestia inseamna transformarea substantelor nutritive in asa fel incat sa fie absorbite la nivelul stomacului si intestinului. Substantele nutritive se impart in doua grupe principale. Din prima grupa fac parte substantele nutritive energetice : hidratii de carbon(carbohidratii), grasimile si proteinele, iar din a doua grupa fac parte substantele care nu produc energie, dar sunt vitale :apa, sarurile minerale, vitaminele si alte substante active din punct de vedere biologic.
Digerabilitatea depinde de trei tipuri de enzime digestive:enzimele digestive ale hidratilor de carbon(amilaza),enzimele digestiei proteinelor(tripsina si chimotripsina) si enzimele digestiei lipidelor(lipaza).Dar hai sa le luam pe rand si vedem rolul fiecareia.
Amilaza , are rolul de a descompune carbohidratii, care se absorb in intestin sub forma de mono si dizaharide.Hidratii de carbon sunt in primul rand furnizori de energie, dar au si rol de depozitare a proteinelor.
Proteinele implinesc trei functii in procesele vitale ale crapului : asigura mentinerea continua a functiilor vitale, functionarea tesuturilor si regenerarea lor, precum si substanta de baza(acidul aminic) necesara cresterii. Interesant este ca in cazul in care tripsina si chemotripsina(enzime care sunt secretate de pancreas si sunt responsabile de digestia proteinelor)nu sunt prezente in cantitati suficiente, o parte din hrana(proteina) se elimina din organism neintrebuintata !. Rolul acestor enzime este sa desfaca proteinele in aminoacizi solubili (usor de absorbit in sangele crapului.) Din cei 20 de aminoacizi cunoscuti 8 sunt considerati esentiali, întrucât nu pot fi sintetizati în organismul crapului si trebuie adusi zilnic sub forma de hrana. Acestia sunt valina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, triptofanul, treonina, fenilalanina, arginina, histidina.
Concluzie : o nada nu foarte bogata in proteina, dar bogata in extract de pancreas (substanta pe care o contine atractul de la SBS, de exemplu) poate fi considerata mult mai hranitoare in multe cazuri, in comparatie cu alta nada care este doar bogata in proteina !
Aceste enzime, care pot fi produse in stomac, pancreas, apendicele piloric sau glandele unicelulare intestinale, in functie de temperatura apei isi pot incetini activitatea cu pana la 65% , ceea ce inseamna ca in perioada rece crapul digera mult mai greu mancarea, ceea ce-l face sa se hraneasca mai putin.
Lipaza, are rolul de a hidroliza grasimile in acizi grasi si in glicerine si astfel lipidele pot fi absorbite in sange.
Gradul de eficacitate al activitatii enzimelor, depinde si de timp, ceea ce inseamna ca partile nutritive trebuie sa se mentina in sectorul intestinal optim in vederea asigurarii absortiei substantelor nutritive pe o perioada determinata pentru functionarea enzimei.
Deci, daca reusim sa marim viteza tranzitului intestinal al crapului prin metode chimice, va rezulta o activitate digestive mai slaba, ceea ce va duce la o hranire mai intensa a crapului , precum si la o purgatie sporita !
Acest lucru se poate realiza folosind in nada comlexuri de amino acizi care sa contina fenolftaleina sau alta substanta cu efect laxativ.(amino ppc, multimino, atractamino, etc).
Dar nu trebuie sa uitam ca pana sa ajunga nada in intestinele crapului, ea trebuie sa fie mai intai gasita, mirosita si inghitita de catre acesta. De aceea, foarte important este semnalul chimic pe care il emite o nada, asa zisa teorie a recunoasterii nutritive. Deci, nu trebuie sa uitam ca de fapt proteina din mix are un rol foarte important, la fel ca si alte substante despre care vom discuta mai pe larg in numarul viitor!"
Vladut Mateianu
Pescar la crap - iunie 2008
