Eu am avut cateva surprize neplacute legate de zahar, insa doar atunci cand l-am folosit in exces pentru inmuiere. La o galeata de 10 l de apa cu porumb nu pun mai mult de o mana de zahar, altfel boabele vor ramane tari si inchircite, demai absorbind apa cum trebuie. De obicei, prefer sa preumectez porumbul doar cu putina sare aca mai apoi, la fierbere cand porumbbul incepe sa miroase a "bob dulce" sa adaug zahar, oricat vreau. O alta alternativa, care mie mi se pare superioara e cea in care scot semintele fierbinti si le amestec cu miere, ce se va topi si va acoperi boabele cu un strat de aroma si dulceata, care va actiona mult mai repede in apa. Ma rogm tactica asta nu se poate limita doar la miere... se pot pune peste boabele fierbinti tot felul de mizerii , incepand cu batranul CSL, trecand prin condimentre ca ardei iute pisat pana la o sticla de rachiu de drojdie, puturos. Inchizi capacul bine si amesteci din cand in cand. Daca vrei, poti congela dupa racire boabele si inainte de a le decngela poti adauga in punga inca inghetata orice vrei tu, de la arome, pana la atractanti sau licid de frana daca asa vrei tu, ideea fiind ca in timpul dezghetului, boabele , dupa ce au pierdut lichid in timpul inghetului ( se sparg lanturile celulare si devine "buretos, , asemeni unui calup de mamaliga sa zicem pe care o dezgheti) au tendinta de a se rehidrata in disperare.
Treburile astea sunt valabile pt toate semintele, cu diferenta ca timpii difera de la un tip de seminte la altul. O alta chestie desteapta e ca pentru a avea un amestec de seminte bun tre sa ai cat mai multe minunatii in el, cat mai multe marimi, cat mai multe texturim cat mai multe culori... si cu cat mai multe si mai mici , cu atat mai bine. Vezi teorie preocuparii a lu' Mos Townley