Moderatori: Alin Galbenu, Bogdan Zaharia, odoctee, gor965
normal ca ma ajuta google, am citit si un studiu de caz facut in polonia prin 1999 cu folosirea betaine(betafin) in cresterea crapilor si rezultatele obtinute. despre efectele betainei in cresterea pastravilor/somoni sunt carti si din anii 80.Genes Florin scrie:perfect adevarat
te ajuta google-ul dar trebuie sa cunosti denumirea reala
nu am vrut sa spun decat ca anumite ingrediente daca nu toate le gasesti pe net, dar sa cunosti denumirea reala, asta este tot.alinteodor79 scrie:normal ca ma ajuta google, am citit si un studiu de caz facut in polonia prin 1999 cu folosirea betaine(betafin) in cresterea crapilor si rezultatele obtinute. despre afectele betainein in cresterea pastravilor/somoni sunt carti si din anii 80.Genes Florin scrie:perfect adevarat
te ajuta google-ul dar trebuie sa cunosti denumirea reala
in toate domeniile din ratiuni pur comerciale se cauta senzationalul,iar acolo unde nu exista...se fabricaalinteodor79 scrie:sincer nu stiu ce sa mai cred, sunt atat de multe pareri pro si contra incat ma gandesc sa trec la mamaliga clasica, fara betaine robin roade, glmeuri si alte din astea greu de pronuntat si de cumparat.
Betaine, L-alanine, L-glutamic acid, L-arginine, glycine and inosine are known as dietary feeding attractants for many fish species. However, these additives also have very important physiological functions within the animal body. For example, betaine given singly or mixed with other attractants has been found to have a positive effect on fish growth and survival rate. Betaine is also a very important substance for methyl donation and osmoregulation during the transfer of salmon and trout from freshwater to seawater. Similarly, L-alanine and L-glutamic acid can readily enter the citric acid cycle and be used for energy supply in fish and fish larvae. Moreover, L-arginine is an essential amino acid for fish, glycine is an important constituent of collagen and elastin, and inosine is a nucleoside and has vitamin activity in many fish species.
Betaine and certain free amino acids give the opportunity to fish nutritionists in preparing more palatable feed for fish during the different growth stages. As a mixture of attractive substances, they can usually beneficially affect both feed consumption and fish growth.
http://om.ciheam.org/om/pdf/c37/99600018.pdf
...astfel se folosesc aceste hiperbole,aceste exagerari intentionate ptr a impresiona clientela...nici pescuitul nu face exceptie...sa nu va inchipuiti ca vreun producator de nada are laboratoare stiintifice unde studiaza fiecare particularitate in parte a fiecarui ingredient...toate aceste informatii folosite in pescuit provin in mare parte din piscicultura si medicina...problema este ca unele informatii sant luate "la pachet" fara a avea legatura in primul rand cu crapul,si mai apoi cu ...pescuitul(un exemplu ar putea fi si textul citat mai sus)... eu am combatut numai acest aspect,adica aceste exagerari,poate intentionate,poate datorate lipsei de aprofundare a informatiilor(daca se foloseste in piscicultura...e bun,nu conteaza ca e vorba de crap ,somn,anghila sau salmonide...da-i reaq tot pesti sant...sant,dar nu prea...sant la fel 
), dar asta nu inseamna ca produsele respective sant de proasta calitate sau nu au alte insusiri benefice pescuitului...atentie,pescuitului si nu...pisciculturii... ptr mine personal cele mai importante aspecte ale pescuitului(nadelor) sant atractia si digestia,bineinteles avand la baza teoria recunoasterii nutritive. ...astfel exista cateva sute de arome(nu am avut curiozitatea sa le numar),cateva zeci de uleiuri esentiale si uleiuri de origine animala,condimente,complexe de vitamine, complexe de aminoacizi,extracte naturale,drojdii,etc + orice alt produs care contine cel putin unul dintre ingredientele anterioare,toate putand fi catalogate drept...atractanti....ca sant atractanti sau nu...asta poate concluziona fiecare dintre voi,in urma unor teste personale...cine are timp si bani sa testeze...dar nu uitati ca rezultatul unei partide este destul de ...relativ.... rata capturilor depinde de f multi factori-balta,loc,durata,anotimp,conditii meteo,temperatura apei,nivelul oxigenului solvit,densitatea pestelui,gradul de infometare,etc,etc ...deci,pana la urma betaina este...atractant sau nu 
mixul,ptr ca fac un singur mix la care modific anumite procente in functie de anotimp si temperatura apei.alinteodor79 scrie:pana la urma e foarte greu de spus daca e atractant sau nu. din ce am citit pana acum sunt cateva studii de caz despre impactul betainei asupra mai multor specii de pesti, inclusiv crap.
Ideea e ca aceste studii nu urmaresc sa dovedeasca nivelul de atractie al betainei, ci efectul asupra ratelor de crestere, de conversie a hranei, rata de supravietuire, aspecte care sunt interesante pentru piscicultura si nu neaparat pentru pescuit.
Cred ca putem scrie pagini intregi de forum cu diverse teorii(reale sau de marketing) despre ingredientele pe care le folosim, dar raman nu cred ca are rost. Nu cred ca exista studii documentate facute special pentru pescuit, ci doar opinii emise de diversi pescari in baza observatiilor proprii in urma unor partide de pescuit, observatii care pot fi influentate si de alti factori.
Eu personal voi continua sa folosesc betaina ca si pana acum pentru ca :
1. la 0,5- 1% din mix(nivelul folosit de mine) nu-mi face gaura in buget
2. daca prin folosirea ei pestele care mananca bilele aruncate de mine se simte mai bine, de ce nu
p.s. pentru d-nul Marin Laurentiu: chiar as fi curios sa ne spuneti si noua daca folositi sau nu betaina in mixurile dumneavoastra.
, in 72 ore =10 crapi = 112 kg...paradoxal,acest rezultat nu m-a motivat,ci pur si simplu m-a coplesit un sentiment de multumire personala in sensul ca mi-am demonstrat mie insumi ca se poate.si am renuntat definitiv, nu numai sa fac teste ci pur si simplu sa mai pescuiesc cu acest mix... am inceput sa pescuies cu diverse mixuri din comert sau boiliesuri gata facute de la producatorii nostri ,dar intr-un final mi s-a pus pata pe bfm ,cu care am pescuit vreo 2 ani..in 2012,dupa ce scosesem un podium cu peste 140 kg, un rezultat foarte bun,zic eu,la cupa sbs in primavara de pe stanga salcie,cu bile de la maimutoiu' (bogdan dragan),niste boiliesuri in care am mare incredere,mi s-a pus iar pata si in vara lui 2012 am inceput din nou sa pescuiesc cu mixul meu,primul pescuit -open tancabesti...fara RR si fara betaina, in prima mansa,pe Rapa-80 kg in 44 ore,dintre care 3 crapi over 16-16,100...16,400...17,800...in a doua mansa ne-am curatat pe ponton 2,dar am ramas cu captura concursului...la urmatorul concurs ,in 2013,primavara, pe motiv de...lene acuta (pur si simplu mi-a fost lene sa mai fac combinatia de condimente cu care am inlocuit RR) am folosit din nou RR dar tot fara betaina...din nou podium ,la crapmania ,cu vreo 94 kg din 7 pesti...am continuat cu RR si la concursurile din vara -locul 2 si captura la primul si locul 1 sector la urmatorul... ...la mine in ferentari nu prea se poarta si nu sant obisnuit 
Ma bag si eu cu 2.osc1or scrie:Marine, daca ne mai impartasesti din "secretele" tale testate, trimit doi oameni sa iti curete toata curtea la urmatoarea ninsoare serioasa!
arde-v-ar soarele 2 saptamani prin ibiza... nu este vorba despre secrete man...sant doar niste informatii pe care ,din curiozitate am incercat sa le aprofundez...este drept,am studiat f multa informatie la nivel teoretic,am avut si curajul sa fac anumite experimente practice,atat cat mi-au permis timpul si banii,dar am avut si avantajul ca am in familie 2 medici-sora mea si cumnatul,ambii cu cate 2 facultati la activ-chimie+medicina si bilogie+medicina,lucru care m-a ajutat sa inteleg mult mai bine anumite procese,mecanisme mai complexe...in fond, sant doar niste concluzii personale,pe care sant convins ca si alti pescari le -au tras in urma experientei acumulate in ani de studiu teoretic si foarte multe experimente practice...doar ca multi prefera din varii motive,fie ca e vorba despre orgoliu,fie ca este vorba despre biznis, sa nu le faca publice...si din pmdv este ceva normal,daca stai sa te gandesti ce eforturi implica un biznis in acest domeniu...zilele trecute vorbeam cu george (GL) si printre altele(nu prea se fereste de mine ptr ca stie ca eu nu fac si nici nu voi face vreodata bile ptr vanzare),imi marturisea ca este f greu sa tina pe linia de plutire atelierul...cand vrei sa faci ceva bun si ieftin,profitul scade drastic... mai ales cand are in spate si un megaclub care beneficieaza de avantaje financiare.osc1or scrie:Marine, daca ne mai impartasesti din "secretele" tale testate, trimit doi oameni sa iti curete toata curtea la urmatoarea ninsoare serioasa!
...din zece raspunsuri tot mai fur"o informatie" noua ,iar apoi ramane la aprecierea voastra unde trageti linie intre real si comercial,ptr ca pescuitul este atat de...relativ ,incat este foarte greu sa emiti niste teorii exacte...raspunsurile vor fi doar niste concluzii personale ale fiecarui membru al forumului implicat in discutie,fie ca este incepator ,fie ca este producator de nada...ar fi ideal ,ca toti cei care isi produc nade personal, sa fie implicati in aceste detalii tehnice,bineinteles cat le permite...biznisul sau orgoliul " ptr digestia carbohidratilor decat cea a proteinelor,dealtfel, crapul nu absoarbe in organism decat un procent de 30-40% din proteina ingerata si pana la 95% din carbohidrati....atunci de ce proteina? raspunsul este simplu,nu cred ca mai este nevoie sa intram in detalii privind necesarul de aminoacizi al oricarui organism,singura problema fiind legata de ...calitatea proteinei...in piscicultura folosindu-se cu precadere furaje cereale,s-a demonstrat ca aceastea nu acopereau necesarul aminoacidic al pestilor,proteinele de origine cereala fiind in marea lor majoritate incomplete sau de calitate biologica inferioara.s-a facut chiar si o clasificare pe punctaje in urma unor algoritmi stiintifci,acest clasament reflectand diferentele mari intre calitatea anumitor proteine..de exemplu,doar niste repere ptr a va face o parere,maximul de punctaj fiind de 100 ,proteina de peste intocmeste 95 de pct , de grau 60 iar de porumb 30 pct...mergand pe aceasta idee,s-a admis de comun acord ca este neaparat necesara folosirea unei proteine calitative,ramand sa se descopere procentul optim pe care trebuie sa-l atinga hrana pestilor.aici am descoperit valori diferite,de la cercetator la cercetator,in functie de diferitele teste facute de fiecare in parte..asa ca o sa ma refer doar la o medie a acestor valori si o sa fac referire doar la cele cercetari care mi s-au parut interesante ptr pescuit.unul din aceste teste a fost cam asa: unui grup de pesti care a fost hranit numai cu hrana vegetala li s-a administrat o hrana combinata- atat pelete vegetale cat si pelete vegetale care contineau un plus de 10%proteina animala(peste)...daca in prima faza acestia se hraneau "la gramada" ,dupa 2 zile s-a constatat ca pesti au inceput sa prefere clar peletele care contineau proteina de peste...s-a mers mai departe si s-a crescut valoarea proteica pana la 60%...peste a continuat sa se hraneasca preferential o perioada,dupa care a revenit la hranirea ..."la gramada"....in urma testelor de laborator s-a constatat ca nivelul proteinelor din hrana influenteaza in mod direct nivelul proteinelor corporale pana la o anumita valoare...astfel,cantitatea proteinelor corporale a crescut direct proportional cu procentul introdus in hrana,doar pana la valoarea de 35%,concluzia specialistilor fiind ca dupa aceasta valoare concentratiile mai mari sant nefolositoare,deci nerentabile.in concluzie,in piscicultura valoarea optima data de specialisti este undeva la o medie de 38% proteina ...in urma altor cercetari s-a dovedit ca aceasta valoare este influentata de marimea pestelui,practic pestii mai mici avand nevoie de un procent mai mare de proteina,acesta ajungand la 45%,iar crapii mari de procente intre 30-32%...paradoxal zic eu,fata de ce se aplica in pescuit,unde intotdeauna s-a mers pe ideea ca boiliesurile HNV sant destinate crapilor capitali... ...si de ce nu, astept si alte pareri personale.
