Cacatul tre' sa fie bun! Altfel nu vad de ce foarte multi oameni (omul fiind considerata cea mai evoluata forma de viata din universul cunoscut) fac eforturi disperate sa-l consume! Ma indoiesc ca selectia naturala ce a functionat perfect in special in cazul nostru ar da chix in relatia cu o fiinta atat de primitiva cum este Domnia Sa Crapul... N-am nici cea mai vaga idee care ar fi dozajul recomandat, avand in vedere ca multi dintre cunoscutii mei folosesc drept masura polonicul, altii lingura de ciorba, iar unii (din ce in ce mai putini, e drept) unghia de la degetul mic. Considerandu-ma un om obiectiv, am eliminat de drept extremele (adica cei ce-l consuma direct cu mana si cei ce doar il miros delicat, cu un zambet triumfator pe fata).
Daca facem un efort de imaginatie si ne gandim la originile crapului (China) si implicit la densitatea populatiei din acest areal, iarasi ne dam seama ca Vladut are dreptate! Ce sursa naturala de hrana mai bogata in proteine, lipide, glucide, carbohidrati, peptide, si mai stiu eu ce aminoacizi esentiali avea la dispozitie crapul pentru a-si implini fericit destinul? Statistic vorbind, probabilitatea ca doar 1% din populatie sa se cace simultan este foarte mare! Cat inseamna 1% din miliard (sa fim decenti, totusi, introducem si o marja de eroare diminuand esantionul reprezentativ)? Ergo, o data dezvoltat mecanismul hranirii, ce a cautat dihania mai abitir ca Fat Frumos pe Ileana Cosanzeana cand s-a trezit pe meleaguri straine? Cacat!
Daca pastram trendul actual si o dam in Zen, ne dam seama, tot statistic, ca sansele ca foarte multi din cunoscutii nostrii sa se fi reancarnat in crap sunt iarasi considerabile. Inca o explicatie logica a apetentei crapului pentru acest mix modern...
Explicatii ar mai fi, dar ma opresc aici, ca iarna-i lunga...
PS: Vladut, daca am gresit cu ceva, imi cer scuze a priori! Suna-l pe Val sa stearga acest mesaj si inteleg eu mai departe
