Sarea in nada pe canicula?

[ioan sebastian]

Folosesc sare in cantitati destul de mari la pescuitul pe rau si chiar face diferenta.

[Costel Jambu]

Oare nu cumva, sarea si zaharul sunt potentiatori de gust si scot in evidenta alte particularitati ale nadei? Zic si eu, nu ca as fi un mare cunoscator... Si zaharul, cat si sarea merg adaugate in nada, cu bune rezultate, (ideal: sarea de mare si zaharul brun), parerea mea.
Zaharul are si proprietatea de a accentua fermentatia. Prin urmare se foloseste la prepararea semintelor.

[Vladutzz]

nici de cum nu folositi sarea in apa CALDA, caci nivelul de aciditate e inalt, de mai dai sare, nu va veni nici un crap din lume in acel loc, doar la apa rece se face asta

[ioan sebastian]

nici de cum nu folositi sarea in apa CALDA, caci nivelul de aciditate e inalt, de mai dai sare, nu va veni nici un crap din lume in acel loc, doar la apa rece se face asta

cum ai tras concluzia asta?

[Genes Florin]

Oare nu cumva, sarea si zaharul sunt potentiatori de gust si scot in evidenta alte particularitati ale nadei? Zic si eu, nu ca as fi un mare cunoscator... Si zaharul, cat si sarea merg adaugate in nada, cu bune rezultate, (ideal: sarea de mare si zaharul brun), parerea mea.
Zaharul are si proprietatea de a accentua fermentatia. Prin urmare se foloseste la prepararea semintelor.

este foarte bine dar sarea este un foarte bun conservant, in exces nu mareste atractia momelilor de la carlig a nadei.

[Costel Jambu]

Sarea in cantitati mari este bun conservant pentru boiliesuri, dar PE ele nu in ele (nu dau sfaturi, e doar un punct de vedere).

[Vladutzz]

deoarece, sarea este acid... si daca vara, cind apa "infloreste" aciditatea creste rpd. si daca ii mai dai sare e belea cu swimul...

[ioan sebastian]

deoarece, sarea este acid... si daca vara, cind apa "infloreste" aciditatea creste rpd. si daca ii mai dai sare e belea cu swimul...

ciudat,cunosc cateva tipuri de bile care sunt foarte sarate si mai prind si peste

[robyvan]

deoarece, sarea este acid... si daca vara, cind apa "infloreste" aciditatea creste rpd. si daca ii mai dai sare e belea cu swimul...

sarea nu este un acid.....este rezultatul neutralizarii unui acid cu o baza, citez din cartea de chimie:
Neutralizarea:

La tratarea unui acid cu o baza se obtine, in urma unei reactii de neutralizare, o sare si apa, ca de exemplu in cazul neutralizarii acidului clorhidric cu hidroxilul de sodiu:

Hcl + NaOH = NaCl + H2O
acid baza sare apa

Sarurile rezultate pot avea un caracter acid, neutru sau bazic; astfel, clorura de sodiu este o sare cu caracter neutru. O sare cu caracter acid, cum este clorura de amoniu, se obtine din reactia unui acid puternic cu o baza slaba:

Hcl + NH4OH NH4Cl + H2O

Deci?.......crezi ca sarea strica?.....te inseli amarnic!

[robyvan]

Eu folosesc mai degraba sare cand imi pregatesc porumbul sau canepa decat zahar. Sarea e naturala si regleaza multe in organismul pestilor, dar zaharul stim foarte bine ca e doar gustos, dar nu poate fi metabolizat. Oricum, cred ca unul dintre motivele pentru care boilesurile cu faina de peste sunt mai prinzatoare pe termen lung decat cele dulci este si cantitatea mare de sare pe care o contin fainurile de peste si aditivii de origine marina (belachan, creveti, extract de sepie etc)

nea Popescu, daca citesti asta poate nu mai postezi aiurea.......zaharul e doar gustos......


Daca iti faci singur nada pentru crapi, atunci datele despre digestia, nutritia si «poftele » pestelui sunt extrem de importante si pot fi decisive in privinta viitoarelor capturi.
Crapul are o capacitate de metabolizare fenomenala a aminoacizilor din proteinele ce se gasesc in alimente si surse naturale.
Aceasta insusire indica faptul ca alimentatia sanatoasa a crapului, cea pe care el o cauta zi de zi si o prefera in mod special, contine acesti aminoacizi, iar nada noastra pe asta trebuie sa se bazeze.
Prin fabricarea nadei, trebuie sa oferi cele mai inalte niveluri de digestie a aminoacizilor din ingredientele proteice, pentru a atrage pestele in mod eficient si sigur.

In acest sens, sunt recomandate diverse metode de preparare. Zaharul si indulcitorii folositi in nade sunt necesari nu doar pentru continutul lor de energie, dar si pentru ca acesti pesti prefera o nada care a fost indulcita fortat. Ca sa intelegeti mai bine, inchipuiti-va ca oferiti unui copil o placinta fara zahar pudra si una cu zahar pudra. Copilul o va alege pe cea de-a doua. La fel si crapul. Mereu va alege dulcele cel mai... dulce.
Acest comportament a fost dovedit de studiile indelungate si complexe in privinta alimentatiei pestilor, si in special a crapului. Explicatia stiintifica a acestei preferinte pentru indulcitor o gasim tocmai in alimentatia acestui tip de peste. In dieta lui, esentiale sunt insectele, molustele sau crustaceele. De ce? Pentru ca invelisul acestora contine chitina - o polizaharida in forma naturala. Prin urmare, crapul ar putea confunda usor chitina cu indulcitorii de genul glucozei, fructozei sau mierii de albine.

Pont
Crapii sunt omnivori si de aceea pot digera cu success glucidele din mai bine de 20% din continutul momelii. Nu sunt, insa, singurii pesti care prefera glucidele. Si babusca, cleanul sau rosioara au preferinte in acest sens. Cu ce ne ajuta acest lucru? O nada indulcita atrage acesti pesti mici, a caror agitatie atrage atentia crapilor.
Este dovedit stiintific ca atat indulcitorii naturali, precum glucoza, fructoza, loactoza, melasa, zaharul brun, extractele din radacini de lemn dulce etc, cat si cei articficiali, precum aspartamul, de exemplu, declanseaza instinctul de hranire al crapului. Ca si sarea sau aminoacizii, indulcitorii pot influenta pescuitul si prin capacitatea de ionizare a apei, situatie pe care crapii o prefera si pe care o pot detecta usor in mediul lor. De aceea, aromele pe care le includem in nada ii modifica PH-ul, ionizeaza apa si devin o atractie deosebita pentru crapi.

Rolul alcoolului
De asemenea, este posibil ca si aromele din diferite alcooluri cu adaosuri de indulcitori sa eficientizeze momeala. De ce acesta? Ei bine, in acest caz, chimia isi are rostul ei. Atomii similari din diferite substante sunt aranjati in structuri diverse de acizi grasi, uleiuri, esteri, zaharuri, alcooli si alte grupuri similare, care sunt extrem de atractive pentru crapi. Aceste grupuri se completeaza unul pe altul si eficientizeaza momeala.

Fermentatia
Crapul pare a fi puternic atras, in mod natural, de procesele de fermentatie, si de aceea este indicat sa fie folosite in prepararea nadei. Combinatiile de zahar si alcool, care pot duce la fermentare, sunt ideale pentru ca o hrana aflata in acest stadiu poate fi digerata mai usor.
Cu alte cuvinte, o nada aflata in plina fermentatie, cu zaharuri si alcool, este preferata instinctual de crap, pentru ca digestia acesteia se realizeaza cu mult mai usor. E ca si cum ai prefera o carne mai bine fiarta decat una in sange.

Rolul sinteticului
Faima vaniliei sintetice, despre care tot auzim ca se foloseste in nadele de crap, isi are explicatia in aceleasi procese si are aceleasi efecte asupra pestelui. Vanilia folosita pentru aromele din ciocolate (cea naturala fiind extrem de costisitoare) a fost obtinuta ca un izomer al unor extracte de uleiuri din usturoi. In acest moment, aroma de vanilie este obtinuta in urma fermetatiei unei extractii din lemn, denumita “Talin”, care da o putere mai mare aromei decat cea obtinuta pe baza de uleiuri.
Eu prefer sa folosesc extractele naturale pure in combinatie cu alte arome naturale, precum cele obtinute din uleiurile din cuisoare, deoarece au efecte mult mai bune pentru nutritia pestilor. In opinia mea, cu cat ingredientele folosite sunt mai artificiale, cu atat atractia lor pentru crap este mai scazuta. Pentru ca dincolo de arome, crapul cauta mancare si prefera acea mancare cu valoare nutritionala pentru organismul sau. Iar tot ce e artificial paleste in fata ingredientelor naturale.




Chitina - este des intalnita la nevertebrate. Alcatuieste exoscheletul insectelor si al altor artropode. Se combina cu proteinele, formand un invelis care poate fi tare si rezistent, ca la gandaci, sau moale si flexibil, ca la omizi sau alte larve de insecte. Este insolubila in apa si rezistenta la acizi, baze sau la o mare parte a solventilor organici. La crustacee, cum este cazul crabului, este impregnata cu carbonat de calciu pentru o si mai mare duritate.
Sper sa va ajute aceasta postare.
Nu-s io Einstein dar la materia piscicultura am avut 10 chiar pe bune in faculta.....