Sunt inscris pe mai multe forumuri de pescuit, pescuiesc din placere, nu prea ma amestec in discutii si, daca tot spunem ca e liber la discutii, va propun un subiect ceva mai iconoclast, ca sa zic asa, anume (SUB) CULTURA CORPORATISTA IN PESCUITUL SPORTIV. Nu de alta, dar cred ca e unul dintre acele subiecte care ar trebui sa ne dea tuturor de gandit, mai ales celor care au pretentia de a fi aparatorii faunei piscicole. In plus, vreau de la bun inceput sa subliniez ca tot ce voi spune reprezinta strict opinia mea personala.
In primul rand, urmariti ce facem noi aici si pe orice alt forum. Discutam despre brandul X sau Y in materie de scule de pescuit. Care e mai bun? Daiwa sau Shimano. Care face corturi mai bune: Fox sau Nash? Dar swingere mai tari? Delkim sau Fox? Cand dai 500 de euro pe un cort te astepti sa tina fara reparatii capitale minim 10 ani de utilizare intensiva. Cand scoti din buzunar 16 milioane si ii dai pe o mulineta, te astepti ca mulineta aia sa tina cel putin 10 ani fara nici o alta reparatie. Cu cateva exceptii probabil, intreb si eu ca naivul, cine garanteaza ca un asemenea produs tine atat? Garantiile pe viata in materie de scule de pescuit (vezi unele lansete) sunt de fapt smecherii de marketing si nimic altceva (putem discuta asta!).
Sunt curios cati dintre cei care abordeaza temele astea au desfacut - sau au pus pe cineva care se pricepe cu adevarat - sa desfaca bucata cu bucata, pe componente, de pilda un "extraordinar" senzor comercializat ca fiind un produs de brand, dupa care sa faca la fel de pilda, cu unul mai putin "senzational" fabricat de o marca obscura? Am facut treaba asta cu mai multe produse de brand si cu noname-uri, nu doar cu senzori. Am pus, de pilda, un expert in electronica sa calculeze pretul REAL al unui senzor fabricat, chipurile, de o ditai firma, dupa care 90% dintre pescari se dau in vant. Si rezultatul a fost unul cat se poate de dezamagitor. Va rog, incercati odata sa faceti asta, sa vedeti ce obtineti!
O alta observatie. La ora actuala, in marea majoritate a cazurilor, brandul NU mai reprezinta o garantie absoluta a calitatii si fiabilitatii in timp a unui produs. Isi mai aminteste cineva de mulinetele DAM QUICK de prin anii 1980? Am si acum una si functioneaza impecabil. Si am tras de ea in fel si chip. Sunt curios cate - nu dau nume - mulinete de 15-20 de milioane de azi rezista atat.
Un alt aspect. Sunt convins ca, daca va uitati cu atentie, observati ca unul si acelasi produs, costa la un asa-zis producator sa zicem, 200 de lei si la alt producator 400, 500 sau chiar mai mult. Hakuyo comercializeaza EXACT acelasi rod pod ca si Fox, dar il vinde cu 700 de lei sau cam asa ceva, iar Fox e pe piata la 1400 lei, daca nu cumva si mai mult. Produsul este insa IDENTIC. Pana si la nivel de materiale. Unde este garantia calitatii oferita de brand? Exemplul cu rod-podul este edificator si il regasim peste tot.
Problemele cu adevarat complicate apar atunci cand incerci sa analizezi consecintele acestui mod de a privi lucrurile, adica atunci cand incerci sa vezi ce implica aceasta "nebunie de brand" cum o numea cineva. Am sa va dau doua exemple si cu asta inchei, fiindca sunt mai curios sa vad cum gandesc altii, decat pornit sa-mi expun eu gandurile.
Exemplul 1: urlam toti ca apucatii ca trebuie protejat crapul. Corect. Dar, in vremea asta, specii autohtone infinit mai valoroase dispar. Lostrita. Linul. Caracuda. Mihaltul. Si exemplele pot continua. Sunt specii care traiesc de cand lumea in apele Romaniei, nu importate din Asia, precum crapul. Si ca paranteza: stiati ca genotipul de crap specific arealului geografic cuprins intre Marea Caspica si Europa centrala, diferit de alte genotipuri de crap, e pe cale de a se pierde, tocmai datorita popularilor masive cu crapi apartinand altor genotipuri (Asia Centrala)? Daca nu ma insel, una dintre asociatiile care se ocupa cu ihtiologia cu sediul la Viena a si avertizat asupra acestui pericol, iar problema a ajuns la una din subcomisiile Parlamentului European, dar se pare ca nimeni nu o ia prea in serios. Problema reala sunt incrucisarile dintre genotipuri si efectele acestor incrucisari.
Exemplul 2: am un foarte bun prieten, innebunit dupa scule de marca. Omul isi permite sa cheltuiasca cu nemiluita. Cum apare ceva nou, vinde ce e "vechi" si cumpara. A intrat intr-un soi de ciclu din care nu mai poate iesi. Saptamana trecuta si-a vandut swingerele cu care a pescuit un sezon, pe motiv ca s-a plictisit de ele. Si intrucat urmareste toate reclamele, e la curent cu tot ce apare nou pe piata, si-a luat alte swingere. Cu nimic mai bune sau mai rele decat cele pe care tocmai le-a vandut. Este exact genul de comportament pe care il stimuleaza marketingul marilor branduri. Ideea este ca noi toti sa intram pe spirala unui consumism bazat pe utilizeaza, arunca, cumpara. Un cliclu care secatuieste tot din jur de resurse, cu consecinte dintre cele mai urate... Asta ca sa nu folosesc alt cuvant. Iar peste 40 de ani, cand copiii nostri ne vor intreba: tata, tu ce-ai facut cand totul se distrugea in jurul tau? Noi o sa le rapundem: Mai copile, eu am consumat! Produse de brand!
Numai bine!
PS: scuze pentru lungimea postarii, dar am incercat sa fiu cat mai explict posibil!
