Am si eu cateva comentarii, din care nu ma indoiesc ca va iesi un roman.
Adriano spune mai sus ca seria 5 a fost conceput pentru prezentari pop-up. Asta arata ca si cei mai informati dintre noi suntem cateodata victimele marketingului (chiar mai des decat ne inchipuim, am multe exemple, dar o las pe alta data). Fox Seria 5 a fost conceput ca sa vanda si Fox un model de carlige care incepusera sa aiba cautare. Evident ca in catalogul Fox nu scrie asta, scrie ce zice Adriano, povestea cu montura pop-up, dar realitatea este ca toate carligele astea sunt variatiuni pe tema bent hook, un model prinzator si periculos totodata, iar conceperea lor dateaza dinaintea primului carlig vandut vreodata de Fox. Predecesoarele modelelor Fox seria 5 sau Carp R Us Long Shank Nailer au fost cele de la Partridge, asa cum urmasele lor sunt carligele C8 de la Owner, aparute anul trecut, daca nu ma insel. Cum ar fi sa citim acum in catalogul Owner ca C8 a fost conceput pentru nu stiu ce? Ar fi comic. A fost copiat, nu conceput. Si Fox seria 5 e o copie. Iar povestea cu carligele de pop-up, dupa parerea mea, e tot o chestie de marketing. Nu cunosc carlige care sa se potriveasca unor monturi pop-up, dar sa nu se potriveasca unor monturi de fund. Fabricantii ne vand ideea, dar eu n-o cumpar.
Ca dovada ca merg peste tot, Tim Paisley, cel care are un rol important in popularitatea recenta a carligelor de tip Long Shank Nailer, le foloseste pentru toate tipurile de momeli – pop-up, scufundatoare sau critic echilibrate. E drept ca nu le foloseste in monturi culisante, doar semifixe. Nici nu cred ca mai da cu monturi culisante.
Mai am o observatie apropo de ce zice Val, ca pestele trebuie lasat sa ia fir, ca sa diminuezi posibilitatea ratarii. Daca vorbim despre monturi culisante, de acord. Se poate discuta cat il lasi. Daca vorbim insa despre monturi semifixe, nu vad logica. Probabil suntem cu totii de acord ca mecanica monturii fixe e urmatoarea: pestele absoarbe momeala, inclusiv carligul, carligul se prinde in gura (pe expiratie, adica momeala e aruncata afara, dar carligul ramane), forfacul se intinde, pestele se blocheaza in greutatea plumbului, plumbul accentueaza intepatura, pestele decoleaza tragand plumbul dupa el, moment in care linia principala se pune in miscare, iar senzorul da alarma. Fie ca tragi imediat, fie ca astepti ceva timp inainte sa tragi, carligul e deja fixat in gura crapului. Dupa cum se poate vedea in filmele Korda, pestele scutura violent din cap incercand sa scape de carlig – si uneori reuseste. Uneori reuseste chiar fara sa miste plumbul, iar in situatia asta pescarul nu inregistreaza nimic. Dar cand ai trasatura, nu vad cum se poate justifica ratarea prin faptul ca “ai tras prea devreme”. Cel putin mie nu mi s-a intamplat, dar as fi interesat de rationament.
Forfacul de 40 de centimetri: si aici e nevoie de precizari. Textul lui Paisley aparut in ALP, in care vorbeste despre astfel de forfacuri, e un fragment din “To Catch a Carp”, carte publicata in 1997. E interesant ca rationament si de asta l-am si tradus. Toate articolele de genul asta sunt interesante DOAR ca rationament. Nu sunt adevaruri imuabile, pot fi valabile pentru Paisley pe lacul Mangrove, dar inaplicabile pentru mine la Tancabesti. Exista diversi alti autori importanti care recomanda cu totul altceva. Si toti pot avea dreptate in contextul lor, nu e nimic contradictoriu. Devine contradictoriu doar cand transformi recomandarile astea in reguli.
Tehnic vorbind, un forfac de orice lungime poate fi aruncat daca e impaturit si legat cu fir solubil (ceea ce Gibbinson numeste forfac Concertina) sau dat cu un gel care-l rigidizeaza, dupa care se topeste in apa si lasa forfacul sa-si recapete supletea. Ideea lui Patabum cu un forfac integral rigid (nu combi) de 30-40 de centimetri e contrara notiunii de montura rigida. Segmentul de Amnesia (sau alt fir cu aceleasi caracteristici) trebuie sa fie scurt, ca sa aiba maximum de rigiditate. Cu cat e mai lung, cu atat forfacul va fi mai putin rigid. Atentie – forfacul, nu firul! Firul ramane la fel de rigid, dar forfacul capata un grad de suplete, care lucreaza impotriva ta.
Apropo de reguli: sa luam de pilda recomandarea lui Moose de mai sus. Da numai cu Owner Tsuyoshi si nu are nici ratari, nici pierderi. De aici, un cititor alerga la magazin sa cumpere Tsuyoshi. Se duce la balta si ce se intampla – rateaza sau pierde cinci pesti in serie. Cine-i de vina? Moose, Owner sau el insusi? Raspuns: toti trei. Moose ne comunica un lucru valabil, dar nu ne spune cum da cu Tsuyoshi, in ce montura, daca l-a folosit in mai multe monturi si pe mai multe balti, prin urmare nu stim cat de cuprinzatoare este experienta lui si ce relevanta are in cazul nostru. Owner nu-i spune pescarului nostru in ce monturi trebuie sa foloseasca Tsuyoshi (poate baga un forfac de 40 de cm de Amnesia si la revedere). Si el e de vina ca isi face cumparaturile pe baza unei recomandari generale, care s-ar putea sa fie inadecvata in cazul lui. Si daca el, pe baza acestei experiente incomplete, vine si zice pe forum ca Tsuyoshi e un carlig de doi lei, iar altcineva evita sa-l cumpere, ciclul se repeta – informatie partiala, insuficient inteleasa, gresit preluata.
Gata romanul. Multumiri celor care l-au citit pana la capat.
Interesant si logic! Multumesc pt. raspuns!
Dar, bineinteles, mai am 2 intrebari :
1. de ce este considerat un carlig periculos
2. firul de la "Concertina" se lasa pliat langa plumb astfel incat pestele sa plece cu carligul fara a simti initial nici o opozitie sau, dupa ce se dizolva firul solubil, forfacul trebuie intins pentru a creste distanta dintre plumb si carlig - care este de fapt ratiunea monturii?
Sa-mi explic rationamentul un pic mai mult . Asa cum se vede chiar si in filmul de la Korda , pescarul nu sta lipit cu nasul de lansete pindind fiecare urcare sau slabire a swingerului . Cred ca nici tu nu pindesti swingerul ci lasi senzorii acustici sa isi faca treaba . Sigur ca din moment ce un senzor tipa , pestele si-a luat fir si poate fi intzepat .
Revin si explic cum procedau baietii de la Timisoara . Practic frinele mulinetelor erau strinse la maxim si ei pindeau cu schimbul hangerele . Lansetele erau puse pe senzori acustici . Dadeau cu o montura semifixa tip plumb pierdut , pe baza de lead - core cu plumb de 100 grame . La fiecare ridicare a hangerului cu mai mult de o palma - ei intzepau ! 90% erau rateuri . Eu nu am spus decit ca este mai bine sa lasi pestele sa isi ia fir ( sigur acolo unde este posibil - lipsa agatatura , etc ) pentru a suporta socul iesirii plumbului din mal ( fixeaza carligul mai bine ) si tragerea acestuia pe o distanta chiar foarte scurta ( care nu va face altceva decit sa finalizeze aceasta intzepare ) . Pescarul nici nu mai trebuie sa intzepe violent in cazul ast a. E suficienta o ridicare ferma a lansetei de pe cracane si ratarea poate fi considerata istorie . Acum , in topicul asta s-au plins multi de rateuri . Sti cum pescuieste fiecare ? Recomandarea de a lasa crapul sa isi ia fir este universala , dar poate fi adaptata de fiecare , functie de cum stie ca procedeaza el de obicei .
Concluzie eu vad mecanica intzeparii in urmatoarele 3 faze :
1. crapul aspira momeala ca carligul . In cazul unei monturi corecte , la expirare ( refulare , rejectare , etc ) carligul va agata SUPERFICIAL buza pestelui
2. pestele se simte amenintat sau are un disconfort creat de un corp strain si are o reactie in general violenta de scuturare a capului , de fuga , etc .
In acest moment plumbul greu al unei monturi semifixe ii "trage" un soc destul de puternic ( cu cit mai greu plumbul cu atit mai bine ) , soc care fixeaza carligul la un punct de unde practic pestele are rareori scapare
3. fuga pe o distanta oarecare cu carligul bine fixat de greutatea plumbului , finalizeaza acest proces .
La monturile culisante etapa a 2-a dispare sau are o importanta foarte mica . Practic sarim de la etapa 1 la intzeparea finala data de pescar . Chiar si asa culisarea firului prin varnis sau tub la un oarecare unghi are importanta pastrarii tensiunii in fir , impiedicind scuiparea carligului pe timpul luarii de fir .
Este interesant daca exista si alte pareri despre acest subiect .
subiectul s-a schimbat putin....
am plecat de la carlige si am ajuns la mecanica inteparii...
oricum, ca indee, eu intotdeauna las pestele sa ia fir.
si pescuiesc cu monturi semifixe, care sunt cu absoluta siguranta fixe atunci cand peste inghite momeala.
taria inteparii o dozez in functie de distanta la care pescuiesc, daca este aproape, doar ridic ferm lanseta si " proptesc " peste in ea, iar daca pescuiesc la peste 100 metri, intep larg pentru a compensa elongatia firului.
ce a fost interesant la rateurile mele cu s5, a fost faptul ca pestii apucasera sa ia ceva fir, cu un plumb de 100 g in "portbagaj", si rateul s-a produs in momentul inteparii...
ma intreb, oare cat de superficial era agatat carligul, pt ca in momentul inteparii, varful carligului se indreapta "in jos" in timp ce tija se ridica, deci cel putin teoretic se afunda mai mult in buza pestelui....
nu am prea avut rateuri de genul asta, sa intept un peste cu cel putin 10-15 metri de fir luati si sa intep complet in gol....
Cu cat pescuiesti mai mult cu atat prinzi mai mult si ai ocazia sa capeti experienta.
Inteparea se face in functie de context, lucru ce mi l-am cristalizat cu ocazia concursului de la Darvari, cand am avut realul noroc de a-l observa pe domnul Mateescu (Maty) la treaba.
Cu riscul de a-l deranja va voi spune ce am vazut: montaj culisant cu momitor in-line, fara lead-core, forfac de 12-15cm, iar inteparea o realiza fara a-i lasa pestelui timp sa fir (practic cand pestele ridica swingerul).
Sper sa nu se supere iar daca am gresit ceva il rog sa ma corecteze.
in cazul asta, initial nu intep, doar intind firul.
in general il intind de 2-3 ori, in ideea ca pestele (de destule ori se intampla) revine la un comportament "civilizat" si se trezeste sa si intinda de scula.
in cazul in care firul se slabeste continuu, mulinez de cateva ori repede pt a-l intinde si intep larg, eventual si cu un pas in spate...