Eu,pescuitul(ca multi altii care sint forumisti) il aveam in singe de mic copil.Eram un pescar ca oricare altul:bombe,rime,multe cirlige,etc.,multe iesiri fara rezultate.Incepusem sa nu ma mai duc la pescuit pentru ca nu mai prindeam nimic,nici chiar in Delta si in psihicul meu era din ce in ce ma clara ideea ca "Nu mai este peste" si din cauza braconierilor totul e pierdut. Cind mi-am tras internet si am dat peste "www.crap.ro" nici nu-mi venea sa cred ca exista asa ceva,o mina de aur si atita informatie .Am ramas perplex si totodata stupefiat ca exista asa ceva.Numai zic ca in subconstient ma intaritasera ,de-a lungul timpului,citiva ciortani prinsi pe Dunarea Veche(Mila 23) si cosmarul meu de pe Bratul Macin cind un bastinas prindea in fata mea 5-6 crapi (zilnic)si eu timp de o saptamina nu i-am vazut culoarea.
Vechile amintiri,pasiunea si descoperirea unei "lumi noi"m-a pus pe treaba.Problema mea a fost sa prind cu boilles-uri.Si na,vroiam sa prind cu bile facute de mine.Am inceput sa monitorizez toete forumurile existente si sa incep sa filtrez informatia,in plus revista Aventuri la Pescuit" si Internetul m-au ridicat.Informatie la greu dar "Practica ne omoara".Intr-un final REVELATIA a venit si pentru mine.Revelatia mea a fost BAZINUL MARE SULINA a lui domnului Vlad Pavlovici.Am si prins la boilles dar ce-am scapat m-a speriat pur si simplu,nu-mi venea sa cred.Inca o data viata mi-a confirmat ca prin munca si multa ambitie poti reusi.Eu,nodul fara nod l-am invatat singur din revista.De fapt ,cam tot am invatat singur.
Incet,incet am descoperit ca sint destui pescari ,chiar foarte priceputi ,de la care am ce invata.Orice informatie m-a ajutat macar sa gindesc ,n-am lasat-o de izbeliste.
Concluzia mea este ca trebuie sa multumesc tuturor ca m-ati salvat ca pescar.
Mult respect!
) .Sigur ca pescuiam cu bilele din borcan si nadeam cu porumb , dar cine sa te invete ? Prin 2000 m-am hotarit sa incep , ajutat si de Vladut , sa vad ce este cu echipamentul de crap si cu nada asta minune - boiliesul . Firav la inceput , ca descoperisem si stiuca multa prin Priprava si eram inca in cumpana ce sa aleg - crapul sau rapitorul . M-am dus spre crap si nu imi pare rau . 
,doamne ce senzatie,parca am acatat o dala de beton,o bordura.Rapid imi aduc aminte de toate cele citite cu un calm de care si acuma ma mir,desfac frana mulinetei,tamburul incepe sa sfaraie,prea mult,mai strang putin,incep sa-l plimb (sau el pe mine),lumea adunata incepe sa dea cu sfaturi,un betiv care dormea de doua ore se trezeste si vrea sa-mi ia batul din mana sa scoata el crapul,se retrage rusinat dupa un sut in popou si doi d-zei,eu,calm ca un sfinx,astept sa vad CRAPUL,inca nu a aparut.Mulinez,mulinez,mulinez si dintr-o data,pe la 4 - 5 metri apare la suprafata,am inghetet,sa dus dracului tot calmul,mi-am dat seama ca au inceput sa-mi tremure picioarele si nu puteam sa le controlez,am inceput incet sa ma misc,mai la stanga,mai la dreapta,orice dar sa-mi stapanesc tremurul genunchilor,aveam impresia ca toti se uita la picioarele mele.Calm,calm,imi spuneam,inca un pic si e pe mal,l-am ridicat de cateva ori cu capul la aer,l-am aerisit putin si intr-un moment prielnic hopa in mincioc si pe mal.Felicitari cu juma de gura de la asistenta si toate au intrat in normal.Nu si eu.Statem in popou cu minciocul in brate si priveam la EL,buzele carnoase,ochii fara expresie,parca nu-l interesa situatia de rahat in care era,solzii mari,combinatia aceea de verde cu galben cu maro si cu putin rosu..........splendid,mirific,faptura suprema pentru mine in acel moment.L-am luat acasa,fara nici o remuscare,l-am ucis.Dai in masa pe astia cu balta lor,daca m-au tinut ca pe o vita la coada dimineata pe malul baltii,de ce sa-i dau drumu,cu ce sa ma laud acasa,cine ma crede 
,..............dar EL cu ce a gresit?cu faptul ca mi-a daruit unele din cele mai placute momente din viata mea pe care nu o sa le uit niciodata,la fel ca primul sarut,ca primul........,ca prima...........Acasa,in bucatarie,mi-am facut o poza cu invinsul,poza cu care m-am laudat un an si care acuma nu o mai pot privi,mi-e sila de mine,de faptul ca nu am avut puterea sa-i daruiesc viata primului meu crap prins la boilles.
